Guvernul
Filip a planificat un buget în baza surselor pe care ar putea nici să nu le primească din partea FMI
Guvernul Filip
scontează că negocierile cu misiunea Fondului Monetar Internaţional pe marginea
noului program de finanţare vor începe în luna iulie.
Autorităţile
moldoveneşti, nu doar că se bazează pe accesarea unui nou împrumut din partea
partenerilor occidentali. Această directivă este vitală, întrucît, întregul
proiect bugetar, care, apropo, nu a fost prezentat pînă în prezent (!)
Parlamentului spre examinare, în proporţie de 80 % este constituit din
împrumuturi externe preconizate. Adică, logica este simplă — planificăm viaţa
ţării pe banii, care, de facto, nu există, iar probabilitatea ca nici să nu
existe este foarte mare.
Reamintim,
în perioada 23-27 mai, misiunea tehnică a FMI a realizat analiza situaţiei
curente în Moldova şi a ajuns la concluzia că negocierile pe marginea unui nou
acord de finanţare sunt posibile doar după îndeplinirea unui şir de condiţii
obligatorii de către Guvernul de la Chişinău. Apropo, FMI înaintează demult
aceste condiţii, însă, după furtul
miliardului din cele trei bănci, la «pachetul vechi» au fost adăugate noi
cerinţe. Acum, FMI cere nu doar înăsprirea politicii bugetar-fiscale şi
economisirea substanţială din contul sferei sociale, dar şi implementarea unui
şir de reforme.
Îngrijorările
serioase ale partenerilor occidentali sunt asociate cu lipsa progresului în
ceea ce priveşte realizarea reformelor structurale, care au fost determinate şi
promise creditorilor internaţionali încă de Filat — în perioada în care se afla
la conducerea Guvernului. De asemenea, nu există schimbări calitativ serioase
în domeniul legislaţiei fiscale şi măsurilor necesare pentru transparentizarea
sistemului judecătoresc. În continuare — după cum urmează — lupta insuficientă
împotriva corupţii, oricîte granturi şi credite nu ar fi eliberate în acest
scop, în general şi în particular, în Moldova există probleme majore la capitolul justiţiei transparente şi corecte,
dezvoltarea principiilor şi valorilor democratice.
Mai există o problemă — structura împrumuturilor.
Adică, pentru ce se cer banii. Cabinetul de miniştri în frunte cu Pavel Filip
declară despre necesitatea de a menţine bugetul. Cu alte cuvinte, noul credit
din partea FMI, pur şi simplu, va merge la consum, la necesităţile de rutină
ale bugetului. În continuare, însă, ce urmează? Un nou credit?
Într-o declaraţie pentru presă,
reprezentantul permanent al FMI în Moldova, Armine Khachatryan, a menţionat
următoarele: «Principalele subiecte de discuţie au fost strategia autorităţilor
în ceea ce priveşte reformarea sectorului financiar şi asigurarea fiabilitatea
şi stabilitatea băncilor moldoveneşti pe termen lung. S-a înregistrat progres
în procesul de elaborare unei viziuni comune pe marginea elementelor cheie:
necesitatea consolidării guvernanţei băncilor şi soluţionarea problemei legate
de lipsa de transparenţă în structura acţionarilor».
La rîndul său, ministrul Finanţelor, Octavian
Armaşu, a subliniat cu aer de mare importanţă, în cadrul audierilor organizate
de Curtea de Conturi (încă o instituţie «onestă») că, chipurile, FMI este gata
să demareze negocierile pe marginea noului program de creditare, iar Guvernul
şi experţii Misiunii «au viziuni comune în ceea ce priveşte strategia
reformelor».
Staţi un pic, mult prea stimaţi domni! Suntem
în luna iunie, vreme numai bună pentru adoptarea bugetului pe anul viitor, voi,
însă, nu aveţi aprobat bugetul nici măcar pentru anul curent. În timpul celor
şapte ani ai «istoriei de succes», aşa numitele autorităţi proeuropene au
accesat atîtea credite şi granturi din toată lumea încît aceşti bani ar fi fost
suficienţi pentru 20 de ani înainte. Însă, sursele la care ne referim au fost,
pur şi simplu, furate. Iar acum, voi nu vorbiţi despre rezultate, sau cel puţin
despre măsurile care se întreprind pentru asigurarea dezvoltării ţării, ci doar
despre faptul că da, într-adevăr există probleme şi, se pare, că ele, oricum,
vor trebui să fie soluţionate.
Din sensul direct al acestor declaraţii
oficiale: partenerii europeni şi occidentali sunt profund dezamăgiţi de
autorităţile moldoveneşti, cărora, într-adevăr, li s-au iertat multe. La drept
vorbind, o asemenea susţinere politică şi financiară este de invidiat. Însă,
cum au aplicat autorităţile moldoveneşti acest ajutor? Neinspirat, prosteşte,
puţin spus — nu în scopurile indicate.
Hoţia şi corupţia au căpătat o amploare
atît de uriaşă, încît nu mai pot fi ascunse. S-a ajuns pînă la situaţia în care
la întrevederile închise şi semioficiale, reprezentanţii UE şi creditorii
occidentali critică deschis liderii coaliţiei de guvernare pentru «carenţele»
acestei politici.
Totodată, trebuie
să înţelegem că partenerii occidentali vor ascunde, pînă în ultimă instanţă,
scheletele din dulap ale autorităţilor proeuropene neglijente. Pentru că, cu
ajutorul ofertelor lor pline de zel, această «istorie de succes» s-a
transformat, atît de rapid, într-o istorie al ruşinii totale. Iar recunoaşterea
acestei ruşini, ar însemna recunoaşterea propriei greşeli strategice în
regiunea respectivă.
Evident, ministrul
Finanţelor vorbeşte despre faptul că, acum, este necesar de a recăpăta
încrederea partenerilor de dezvoltare. Atunci, chipurile, ei vor dezgheţa
finanţarea Moldovei. Numai că există un «dar». Pînă acum, creditele şi
granturile erau acordate sub lozinca «pentru Moldova în beneficiul poporului
moldovenesc». Însă, înpofida ajutorului oferit, poporul Moldovei devine, pe zi
ce trece, tot mai sărac. Aşa că, fiţi sinceri, domnilor — daţi bani
autorităţilor corupte pentru ca reprezentanţii actualei guvernări să se mai
menţină, o perioadă, la treuca statului. În schimb, mai marii statului vor
continua să cînte piese despre «eurointegrare», imitînd energic acest proces.
Olga Dzeatcovschi
скачать dle 10.6фильмы бесплатно