Bugetul care nu există
РУС. MOLD.
» » Bugetul care nu există

Bugetul care nu există

30-05-2016, 09:04
Viziuni: 382
  
Versiunea de tipar   
Bugetul  care nu existăDeficitul bugetului de stat, propus de Guvern, constituie 4 miliarde de lei

Suntem, deja, la jumătate de an… dar buget de stat nu avem… Nu înțeleg, ce jocuri fac politicienii noștri, pe ce cărți mizează, însă, vara e «sub nas», iar țara trăiește în lipsa celui mai important document economic al statului. Din ce surse trăim noi? Cîte surse mai avem în rezervă (există oare această rezervă în general), ce ne putem permite ca la sfîrșit de an să nu rămînem în pielea goală — cu exactitate nu poate răspunde nici măcar Ministerul Finanțelor.

 

Cu găuri în buzunare

 

Noi cu toții trăim peste capacitățile buzunarului. Guvernul jură să majoreze salariile angajaților în medicină, să achite odihna de vară a copiilor din familii social vulnerabile, se mai promit încă multe alte lucruri… Dar din ce buzunar vor scoate autoritățile asemenea surse? Bugetul de stat nu este de cauciuc, cu atît mai mult că nu este clar cît constituie el ca atare. Este suficient de menționat că în ianuarie, veniturile bugetului de stat al Moldovei au fost de 1 miliard 582,9 mln. de lei, iar cheltuielile au constituit 2 miliarde 62,6 milioane de lei. În continuare, situația nu este mai bună… Probabil, doar o asemenea țară cum este Moldova este în stare să supraviețuiască în lipsa celui mai important document financiar al țării. Săptămîna trecută, Guvernul, în sfîrșit, s-a dezmorțit și a aprobat proiectul de lege cu privire la bugetul de stat. Cu ce s-a ocupat Cabinetul de miniștri, care a raportat solemn despre primele 100 de zile de activitate, nu este clar. Însă, s-a văzut că această constatare poartă un caracter pur simbolic. În martie, premierul a «lansat o scuză» — chipurile, bugetul nu poate fi aprobat pentru că ne așteaptă alegerile prezidențiale, care vor costa poporul Moldovei bani buni. Acestea nu vor costa mai puțin decît alegerile parlamentare, care, în 2014, au determinat statul să cheltuiască 52 milioane de lei. Vom spune deschis — scuza este una pe cît se poate de proastă pentru că bugetul presupune miliarde, iar cheltuielile pentru alegeri ar putea fi calculate.

 

Apropo, bugetul nicidecum nu poate fi aprobat din cauza faptului că există întrebări referitoare la accesările de granturi și credite. Adică, noi, din start, ne planificăm viața reieșind din împrumuturi. Cu alte cuvinte… trăim pe datorie. Și acesta este motivul pentru care Guvernul a tras de timp în ceea ce privește adoptarea bugetului, în acest fel încercînd să clarifice care va fi susținerea din partea donatorilor externi. La rîndul lor, aceștia nu se grăbesc să sară în ajutor.

 

Autoritățile au încercat să acopere găurile din buget din contul comercializării proprietății statului. Cel puțin așa au vrut să creeze impresia. Proprietatea statului este vîndută «la ciocan», însă, poporului nu-i este nici mai cald și nici mai frig, pentru că, de regulă, obiectele pasibile privatizării, inițial, se aduc în prag de faliment, iar ulterior, clar lucru, se vînd pe bănuți.

 

Privatizarea în Moldova este susținută «cu ambele mîini» de Fondul Monetar Internațional. Apropo, proprietatea statului este proprietatea care ne aparține nouă tuturor, adică poporului. Pe noi ne-a întrebat cineva dacă vrem să vindem SA «Farmaco», sanatoriul «Sănătate» sau ÎS «Căile Ferate»? Încă cîțiva ani de asemenea guvernare și Moldova va rămîne cu nimic doar cu impozitele noastre, care pentru multe lucruri nu ajung. Impozitele noastre constituie 28 miliarde de lei, cheltuielile pentru achitarea pensiilor și salariilor ajung la circa 27 miliarde de lei. Și de unde vom lua bani pentru restul cheltuielilor, spre exemplu, pentru cultură, medicină și educație? Despre investiții, în general, putem să uităm.

 

Nu este pentru prima dată

 

Istoria cu tergiversarea adoptării bugetului nu este una nouă pentru Moldova. Și anul trecut, proiectul bugetului a fost prezentat cu mare întîrziere — în luna aprilie. Atunci Guvernul și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului. Însă, din cîte se știe, asta nu a salvat situația statului, ci — dimpotrivă.

 

În proiectul bugetului pentru 2016, aprobat de Guvern, partea de venituri constituie 31,378 miliarde de lei, partea de cheltuieli — 35,561 miliarde de lei. Se pare că deficitul de 4 miliarde de lei nu intimidează pe nimeni. De asemenea, nici faptul că la sfîrșitul anului — datoria internă a țării va depăși 21 miliarde de lei, iar datoria externă a statului va sări peste 35 miliarde de lei. Cum reacționează la acest fapt FMI și alți donatori străini? Privesc șiret și ne dau din deget …

 

Protecția de popor

 

În timp ce guvernatorii noștri cheltuiesc banii publici pe deplasări la Bruxelles și București pentru a cerși de la partenerii «de dezvoltare» ceva bani în plus, Moldova continuă să trăiască. Sectorul agrar nu poate aștepta mult ajutorul. Pămîntul nu poate rămîne neprelucrat, deși, în Moldova, terenurile agricole neprelucrate se extind din ce în ce mai mult. Evident, agricultorii, care ani la rînd, se confruntă cu secete severe, cer ajutorul autorităților. Se pare, însă, că și în acest an, doar cei aleși vor beneficia de suport financiar.

 

Agricultorii spun că nici un miliard nu este suficient pentru dezvoltarea sectorului. Sunt necesare mult mai multe surse. În acest an, pentru acordarea subvențiilor în agricultură au fost prevăzute surse în valoare de 900 milioane de lei. Din nou, reieșind din faptul că ne vor ajuta în acest sens donatorii din Uniunea Europeană, care trebuie (!) să achite 43 % din suma sus menționată. Au ei, însă, nevoie de acest lucru? Europa nu are ce face cu produsele ei alimentare. Apropo, din suma menționată de 900 de milioane de lei, 45 de milioane constituie datoria față de agricultori pentru 2014, iar 440 milioane — datoria pentru 2015. Așa că rămîn doar 380 de milioane. Deloc suficient.

 

Dacă e să ne referim la domeniul sănătății, inclusiv la îmbunătățirea condițiilor de muncă și majorarea salariilor, în proiectul bugetului nu s-au prevăzut surse financiare în acest sens. Chipurile, Cabinetul de miniștri propune majorarea cu 13 % a cheltuielilor în educație și susținere socială — dar toate astea sunt, deocamdată, doar pe hîrtie.

 

S-au majorat esențial articolele de cheltuieli pentru susținerea ordinii publice (cu 22 % ) și apărare (cu 32 %). În primul caz — este clar. Poporul este la limita răbdării, iar autoritățile se tem de furia norodului, încearcă să se protejeze. Însă, cine este agresorul extern? Or, din nou, se dă vina pe «mîna Moscovei»?

 

Istoria ireală

 

Veniturile noastre sunt orientate spre acoperirea cheltuielilor curente. Unde mai pui că sunt insuficiente. Ministrul Finanțelor, Octavian Armașu a declarat că situația poate fi redresată prin implementarea reformelor în administrația publică, care, apropo, la fel, va costa destul de mult. Însă, de asemenea, nu sunt decît vorbe. Aparatul organelor administrației publice centrale este în creștere — circa 6,5 mii de oameni, iar salariile acestora vor fi mai mari decît ale profesorilor și medicilor.

 

Încă pînă la examinarea proiectului bugetului în Guvern, ministrul Finanțelor a declarat, în repetate rînduri, că dacă legea bugetului pentru 2016 nu va fi aprobată, atunci, «profesorii se vor confrunta cu rețineri de salarii, în casele cetățenilor nu va ajunge agentul termic, iar mediul de afaceri nu va avea soluții pentru dezvoltare» ș.a.m.d. Guvernul și-a tot tras pantalonii și a aprobat proiectul bugetului, în ce formă, însă — a contat mai puțin. Ne-au spălat ochii și gata.

 

Economiștii au identificat atîtea carențe în proiectul legii bugetului de stat, încît, chiar și unui elev îi este clar că documentul nu este decît o ilustrație a «teoriei absurdului» propusă de Guvern. Ecperții indică asupra faptului că proiectul bugetului se bazează pe prognoze economice învechite. La elaborarea bugetului se presupunea că PIB-ul va crește cu 1,5 %, însă, de facto — orientarea trebuie să fie de 1 % în cel mai bun caz. Importul nu sporește cu 2 la sută — așa cum s-a prevăzut în proiect, ci, dimpotrivă — se reduce cu circa 1 %. Nu s-a majorat nici inflația medie anuală a cursului leului. Într-un cuvînt — toate sunt pe dos.

 

Menționăm încă o dată că o pătrime din cheltuielile bugetului revin granturilor și creditelor. Ne-am cufundat atît de mult în aceste credite că nu doar copiii noștri le vor răsplăti, ci și nepoții. Iar ceea ce este absolut nedrept — creditele sunt accesate de Guvern, iar datoriile trebuie întoarse de către popor. Și asta în condițiile în care nu este bătut în cuie că finanțarea din exterior va avea continuitate…

 

Așa deci, Legea Bugetului pentru 2016 — nu este altceva decît o istorie ireală relatată cu sfială de către Guvern. Urmează încă să vedem cînd va ajunge proiectul în Parlament și cum va fi aprobat de către legislatori…
 
Natalia Lujina
 
скачать dle 10.6фильмы бесплатно
Рейтинг статьи: