Joi, 23 iunie, în cadrul ședinței Parlamentului, a fost examinată
Rezoluția cu privire la acordarea votului de neîncredere ministrului
Finanțelor, Octavian Armașu, inițiată de fracțiunea PSRM. În pofida
multitudinilor observațiilor critice din partea deputaților, majoritatea
parlamentară de guvernare l-a lăsat pe Armașu în funcție.
Bugetul nu
este un glonț orb
În discursul său de la tribuna Parlamentului,
ministrul Finanțelor a declarat că nu intenționează să discute motivele pentru
care a apărut Rezoluția privind acordarea votului de neîncredere pentru el și
s-a concentrat pe enumerarea
”realizărilor”. Însă, cu fiecare nouă ”realizare” menționată era tot mai clar
că nu prea are cu ce se lăuda.
Spre exemplu, ministrul Finanțelor consideră că
datorită muncii coordonate în instituția gestionată de el, inclusiv Serviciul
Vamal și Fiscal, au crescut considerabil plățile contribuabililor în bugetul de
stat. De altfel, nu a spus nimic nou prin asta. Îmi amintesc că, acum două
săptămîni, în timpul discuțiilor pe marginea proiectului politicii
bugetar-fiscale în Parlament, acest ”argument” nu s-a bucurat de nici un fel de
succes.
Pentru că nici atunci și nici acum, Armașu nu a
putut da un răspuns la o simplă întrebare: dacă bugetul crește de ce Guvernul
intenționează să acopere, practic, complet deficitul din contul ajutorului de
peste hotare ? De ce, în acest caz, nu au crescut pensiile și salariile, iar
statul, încă de anul trecut, a acumulat
datorii de milioane în raport cu agenții economici?
A fost o încercare de a se justifica: chipurile,
el a condus ministerul Finanțelor într-o perioadă de criză foarte complicată –
criză politică, economică, bancară. A vorbit Armașu și despre criza lipsei de
încredere în putere. Însă, fiți de acord, atunci cînd gestionez un minister
cheie a Cabinetului de miniștri, este cel puțin neprofesionist să dai vina pe
vremea proastă.
În
continuare, ministrul Finanțelor a început să enumere, în fața
deputaților, cifrele concrete ale deficitului, cheltuielilor și alte procente
ale ”situației proaste” în regiune și în țară în general. Cu toate acestea,
funcționarul a declarat că odată cu instalarea lui în funcție, ministerul a
reușit să schimbe puțin situația spre bine. Pe cît de ”spre bine” am văzut deja
în proiectul bugetului prezentat tot de el spre aprobare Parlamentului.
Potrivit lui Octavian Armașu, stabilizarea
situației a fost posibilă datorită eforturilor comune ale Băncii Naționale,
Ministerul Economiei și alte instituții. În
general, ministrul privește cu optimism spre viitor. Dar cum rămîne cu
lucrurile concrete?
”Noi
reformele le-am reformat și le-am tot reformat…”
Din
domeniul lucrurilor concrete: deficitul bugetar galopant, care va crește și în
continuare, și dacă partenerii externi de dezvoltare nu vor semna un nou
program de finanțare cu Cabinetul Filip, spre sfîrșitul anului, indicii riscă
să ajungă la 67 % în structura PIB. Această stare de lucruri nu mai este deloc
comică, deja. Rata exportului moldovenesc este în diminuare stabilă și nu
există perspective de deschidere a pieții estice pierdute din cauza politicii
externe incompetente promovate de ”guvernarea proeuropeană”. Ministerul
Finanțelor privește procesele inflaționiste prin prisma prognozelor
macroeconomice învechite, iar la schimbările situației de piață reacționează
pasiv. Respectiv, dacă se menține actuala capacitate de cumpărare redusă a
populației, în condițiile lipsei perspectivelor de majorare a pensiilor și
salariilor, de asemenea, pîrghiilor de stimulare a sectorului real, economia va
continua să se constrîngă. În afară de bîta sub forma majorării impozitelor,
pentru tot și de la toți, deocamdată, Guvernul nu poate inventa nimic.
După ce au
ascultat raportul populist și neargumentat al ministrului Finanțelor, deputații
s-au interesat să audă răspunsuri concrete la întrebări concrete. De exemplu,
ce măsuri întreprinde Ministerul Finanțelor pentru soluționarea crizei în
sectorul bancar, ce face pentru stimularea businessului, ce măsuri se aplică
pentru creșterea atractivității investiționale…
Din răspunsurile ministrului reies următoarele:
Ministerul Finanțelor lucrează, face, chipurile, tot posibilul. Și, în general,
acest vot de neîncredere a fost inițiat pentru a atrage atenția opiniei publice
de la ”reformele implementate”. (pe fundalul prăbușirii totale a politicii
bugetar-fiscale, declarațiile despre ”reforme” provoacă cetățenilor de rînd, în
cel mai bun caz, arsuri stomacale). Și încă ceva, Armașu a mai spus că
Ministerul Finanțelor lucrează în sudoarea frunții pentru a contracara
abuzurile în sfera finanțelor și pentru acordarea serviciilor de calitate
populației…
***
Continuați să ne convingeți în continuare, domnule
ministru fără finanțe și buget – majoritatea de guvernare aprobă acest lucru.
Votul de neîncredere a fost respins.
Feodor Luchianenco
скачать dle 10.6фильмы бесплатно