Coaliția majoritară din Parlament a respins votul de neîncredere pentru ministrul Finanțelor

Joi, 23 iunie, în cadrul ședinței Parlamentului, a fost examinată Rezoluția cu privire la acordarea votului de neîncredere ministrului Finanțelor, Octavian Armașu, inițiată de fracțiunea PSRM. În pofida multitudinilor observațiilor critice din partea deputaților, majoritatea parlamentară de guvernare l-a lăsat pe Armașu în funcție.

Bugetul nu este un glonț orb

În discursul său de la tribuna Parlamentului, ministrul Finanțelor a declarat că nu intenționează să discute motivele pentru care a apărut Rezoluția privind acordarea votului de neîncredere pentru el și s-a concentrat pe enumerarea ”realizărilor”. Însă, cu fiecare nouă ”realizare” menționată era tot mai clar că nu prea are cu ce se lăuda. 

Spre exemplu, ministrul Finanțelor consideră că datorită muncii coordonate în instituția gestionată de el, inclusiv Serviciul Vamal și Fiscal, au crescut considerabil plățile contribuabililor în bugetul de stat. De altfel, nu a spus nimic nou prin asta. Îmi amintesc că, acum două săptămîni, în timpul discuțiilor pe marginea proiectului politicii bugetar-fiscale în Parlament, acest ”argument” nu s-a bucurat de nici un fel de succes. 

Pentru că nici atunci și nici acum, Armașu nu a putut da un răspuns la o simplă întrebare: dacă bugetul crește de ce Guvernul intenționează să acopere, practic, complet deficitul din contul ajutorului de peste hotare ? De ce, în acest caz, nu au crescut pensiile și salariile, iar statul, încă de anul trecut, a acumulat datorii de milioane în raport cu agenții economici?

A fost o încercare de a se justifica: chipurile, el a condus ministerul Finanțelor într-o perioadă de criză foarte complicată – criză politică, economică, bancară. A vorbit Armașu și despre criza lipsei de încredere în putere. Însă, fiți de acord, atunci cînd gestionez un minister cheie a Cabinetului de miniștri, este cel puțin neprofesionist să dai vina pe vremea proastă.

În continuare, ministrul Finanțelor a început să enumere, în fața deputaților, cifrele concrete ale deficitului, cheltuielilor și alte procente ale ”situației proaste” în regiune și în țară în general. Cu toate acestea, funcționarul a declarat că odată cu instalarea lui în funcție, ministerul a reușit să schimbe puțin situația spre bine. Pe cît de ”spre bine” am văzut deja în proiectul bugetului prezentat tot de el spre aprobare Parlamentului.

Potrivit lui Octavian Armașu, stabilizarea situației a fost posibilă datorită eforturilor comune ale Băncii Naționale, Ministerul Economiei și alte instituții. În general, ministrul privește cu optimism spre viitor. Dar cum rămîne cu lucrurile concrete? 

”Noi reformele le-am reformat și le-am tot reformat…”

Din domeniul lucrurilor concrete: deficitul bugetar galopant, care va crește și în continuare, și dacă partenerii externi de dezvoltare nu vor semna un nou program de finanțare cu Cabinetul Filip, spre sfîrșitul anului, indicii riscă să ajungă la 67 % în structura PIB. Această stare de lucruri nu mai este deloc comică, deja. Rata exportului moldovenesc este în diminuare stabilă și nu există perspective de deschidere a pieții estice pierdute din cauza politicii externe incompetente promovate de ”guvernarea proeuropeană”. Ministerul Finanțelor privește procesele inflaționiste prin prisma prognozelor macroeconomice învechite, iar la schimbările situației de piață reacționează pasiv. Respectiv, dacă se menține actuala capacitate de cumpărare redusă a populației, în condițiile lipsei perspectivelor de majorare a pensiilor și salariilor, de asemenea, pîrghiilor de stimulare a sectorului real, economia va continua să se constrîngă. În afară de bîta sub forma majorării impozitelor, pentru tot și de la toți, deocamdată, Guvernul nu poate inventa nimic.

După ce au ascultat raportul populist și neargumentat al ministrului Finanțelor, deputații s-au interesat să audă răspunsuri concrete la întrebări concrete. De exemplu, ce măsuri întreprinde Ministerul Finanțelor pentru soluționarea crizei în sectorul bancar, ce face pentru stimularea businessului, ce măsuri se aplică pentru creșterea atractivității investiționale…

Din răspunsurile ministrului reies următoarele: Ministerul Finanțelor lucrează, face, chipurile, tot posibilul. Și, în general, acest vot de neîncredere a fost inițiat pentru a atrage atenția opiniei publice de la ”reformele implementate”. (pe fundalul prăbușirii totale a politicii bugetar-fiscale, declarațiile despre ”reforme” provoacă cetățenilor de rînd, în cel mai bun caz, arsuri stomacale). Și încă ceva, Armașu a mai spus că Ministerul Finanțelor lucrează în sudoarea frunții pentru a contracara abuzurile în sfera finanțelor și pentru acordarea serviciilor de calitate populației… 

***