Bugetul Ligii neprofesioniştilor

Un aşa buget parlamentul nu a mai văzut

Joi, 9 iunie, Parlamentul a examinat în două lecturi proiectul bugetului de stat şi proiectul politicii bugetar-fiscale pentru anul 2016.

Documentul pe marginea bugetului a ajuns în organul legislativ cu o mare întîrziere, cu toate acestea, calitatea acestuia nu a fost una mai bună.

Mai mult decît atît, potrivit deputaţilor comunişti, un asemenea document ruşinos, bazat pe prognoze ireale, aprobat cu o întîrziere de jumătate de an — ţara nu a văzut încă. Documentul nu are nimic comun cu situaţia reală din ţară, el nu conţine măsuri elementare de stimulare a economiei, iar toţi indicatorii de «creştere» sunt supte din deget.

Cît trebuie — atîta vom prognoza?

Proiectul bugetului pentru 2016 a fost prezentat de la tribuna Parlamentului de către ministrul Economiei, Octavian Calmîc. Şeful de la Economie nu a fost convingător. S-a creat impresia că toţi indicatorii enumeraţi de el, însuşi lui i se par umflaţi şi traşi de urechi. Însă, cel mai «interesant» avea încă să urmeze. Atunci cînd deputaţii au înţeles că proiectul bugetului este bazat pe prognoze făcute de Ministerul Economiei încă în luna ianuarie, iar, ulterior, «uşor» corectate în aprilie.

Potrivit lui Calmîc «noua prognoză (făcută în aprilie!) a luat în calcul situaţia în schimbare atît pe piaţa internă, cît şi pe piaţa externă unde-şi exportă producţia agenţii economici». În acelaşi timp, el a recunoscut că, de atunci, unii indicatori macroeconomici s-au îmbunătăţit comparativ cu începutul anului trecut, iar unii — s-au înrăutăţit.

Proiectul bugetului stabileşte venituri în mărime de 31 miliarde 378 milioane de lei, cheltuieli — mai bine de 35,5 miliarde de lei. Astfel, deficitul bugetar depăşeşte 4 miliarde de lei.

Pînă la sfîrşitul anului, PIB-ul se planifică la nivelul de 1 %, precum a declarat ministrul Economiei, aceasta este, chipurile, prognoza minimă, iar dacă se va înregistra o creştere mai mare, atunci, «va fi doar spre bine».

Următoarea prognoză neaşteptată pentru parlamentari a fost creşterea planificată în sectorul agrar — cu 7 la sută. Şi asta în condiţiile în care reducerea indicatorului respectiv, la finele anului trecut, a fost de 15 %. (Fondul de subvenţionare a fost planificat la nivelul de doar 900 milioane de lei în pofida faptului că agricultorii au avertizat, încă acum doi ani, despre necesitatea de a majora fondul cu pînă la 2 miliarde de lei).

În industrie, situaţia este şi mai modestă. Potrivit ministrului, este preconizată o creştere de doar 2 %.

Pentru o mai mare solidaritate, în momentul în care a prezentat proiectul bugetului, Octavian Calmîc a declarat că cursul leului moldovenesc în raport cu valutele internaţionale va fi mai mult sau mai puţin stabil — 19,89 de lei pentru un dolar.

În ceea ce priveşte creşterea ratei exportului moldovenesc, la acest capitol, ministrul a fost nevoit să recunoască: nu putem aştepta nimic bun. Ei bine, se pare că toate condiţiile sunt absolut nefavorabile. Cum aşa? Ieri erau favorabile şi azi nu mai sunt?

De toate se face vinovat (surprinzător, nu?) criza regională. Ei bine, atunci putem da vina pe vecini pentru problemele interne. De aceea, proiectul bugetului prevede — nu, nu creştere minimală, ci reducerea exporturilor din Moldova cu încă 6 % comparativ cu anul trecut. În cifre, indicatorul constituie doar 1,85 miliarde de dolari. Şi importul va merge în recesiune, însă, în limita unui singur procent.

Calmîc promite că inflaţia va fi menţinută datorită BNM în limita de 7,2 %, în timp ce, în 2015, inflaţia din Moldova a constituit aproape 14 % (13,6 la sută).

Creşterea salariului mediu pe economie, este prognozat de Ministerul Economiei la nivelul de 5050 de lei, fapt despre care ministrul de resort declară cu mîndrie. Această abordare «serioasă» faţă de politica bugetară a indignat deputaţii din Parlament.

Deputatul din partea PCRM, Oleg Reidman s-a adresat ministrului Economiei declarînd că Guvernul are motive să se mîndrească cu faptul că inflaţia este redusă artificial de la 10 la 7,2%. Deputatul a constata că, astăzi, oamenii nu au bani, economia este restrînsă, nu există stimulatori ai cererii de cumpărare. De asemenea, deputaţii au fost interesaţi de următorul aspect — cum este coordonată scăderea drastică a exportului cu promisiunile generoase ale autorităţilor în perioada pregătirii Acordului de Asociere, potrivit căruia, exportul moldovenesc dimpotrivă, trebuia să înregistreze o creştere semnificativă. Ministrul de profil nu a fost în stare să dea un răspuns competent la această întrebare.

Deputatul din partea PCRM, Elena Bodnarenco, s-a interesat de la ministru Economiei, ce să aştepte bugetele locale pînă la sfîrşitul anului? Vor creşte, sau, dimpotrivă, se vor reduce şi cum să-şi planifice activitatea administraţiile publice locale în aceste condiţii? Calmîc s-a adresat pentru explicaţii funcţionarilor din Guvern, care, de asemenea, nu au oferit un răspuns raţional.

Ministrul de resort a mai fost întrebat pe ce se bazează prognozele creşterii în sectorul agrar, dacă, astăzi, agricultorii înregistrează pierderi imense din cauza condiţiilor climaterice nefavorabile, iar Guvernul, pur şi simplu, au ignorat problemele ramurii.

Ministrul s-a plîns doar pe fapgtul că Guvernul nu poate prezice vremea, ceea ce a indignat şi mai mult legislatorii din sală. Răspunsuri de genul «da», «nu» «nu ştiu» sunt inadmisibile.

Trebuie să înţelegem că actuala componenţă a Cabinetului de miniştri habar nu are că autorităţile trebuie, pentru început, să includă în proiectul bugetului toate riscurile legate de funcţionarea acestei ramuri — agricultura.

* * *

La fel ca şi ministrul Economiei, nici ministrul Finanţelor, Octavian Armaşu, nu a fost convingător. Şi asta pentru că dintr-o singură frază spusă de funcţionar a devenit limpede: cu finanţele continuăm să stăm cum nu se poate mai prost.

Cea mai mare parte a bugetului contează pe ajutorul extern, pe care nu-l avem. Prin urmare, cea mai mare parte a articolelor de cheltuieli în totalitate depinde de faptul dacă partenerii de dezvoltare externi ne vor mai da ajutor financiar sau nu ne vor da.

Octavian Armaşu şi-a exprimat optimismul în ceea ce priveşte creşterea părţii de venituri din încasările fiscale. Potrivit spuselor dumnealui, acest indice de acum a crescut — de la Serviciul Fiscal şi Serviciul Vamal intrările în buget în primele 5 luni ale lui 2016 au crescut cu 1 miliard 255 milioane de lei. Funcţionarul a declarat că un asemenea indice este rezultatul managementului îmbunătăţit al acestor instituţii, şi asta, potrivit spuselor ministrului Finanţelor, dă speranţă la o percepere bună a impozitelor.

Domnul Armaşu a recunoscut că finanţarea externă rămîne o problemă serioasă pentru Moldova. Dar nu în sensul unei creşteri brusce a datoriilor externe. Unicul lucru care-l îngrijorează pe ministrul Finanţelor este dezgheţarea cît mai grabnică a procesului de acordare a unui ajutor financiar de către creditorii externi.

Funcţionarul n-a răspuns nici la întrebarea cum au de gînd autorităţile să acopere datoriile interne ale statului, acumulate încă de anul trecut, în cazul în care nu vom avea ajutorul din exterior pe care se mizează. La care el a putut doar declara că datoriile vor fi stinse imediat cum vor apărea mijloacele necesare. Cum Guvernul intenţionează să achite datoriile externe în situaţia unui deficit bugetar mai mare de patru miliarde de lei, care zi cu zi e tot mai greu să fie servit, nemaivorbind de rambursarea lui? Şi această întrebare a rămas fără un răspuns explicit.

Totodată, autorităţile promit creşterea veniturilor în buget. La care deputatul din partea PCRM, Elena Bodnarenco, a declarat: «Dacă dumneavoastră vorbiţi despre creşterea veniturilor, de ce nu aţi majorat pensiile pensionarilor aşa cum au propus comuniştii? După indexare, 36 mii de pensionari primesc mai puţini bani decît pînă la indexare».

Preşedintele Comisiei parlamentare pentru protecţie socială, deputatul din partea PCRM, Oxana Domenti, a subliniat că, studiind cu atenţie proiectul bugetului, a depistat necorespunderea indicilor prezentaţi comisiei şi a celor despre care au vorbit funcţionbarii în Parlament. Mai mult decît atît, deputatul Domenti a remarcat că documentul nu conţine nici un fel de măsuri pentru stimularea şi susţinerea pieţei muncii, pentru dezvoltarea sectoarelor sociale — sfera sănătăţii, a educaţiei, sistemul de protecţie socială a populaţiei. Practic, proiectul bugetului nu presupune creşterea salariului bugetarilor, majorarea pensiilor şi a indemnizaţiilor. Cu alte cuvinte, păturile vulnerabile ale populaţiei, precum şi bugetarii nu constituie o prioritate pentru guvernare.

Nu buget, ci ruşine mare

Deputatul din partea PCRM, Oleg Reidman, de la tribuna Parlamentului a supus unei critici dure proiectul bugetului propus pentru anul curent: «În sfîrşit, ne-a fost prezentat un document, pe care majoritatea guvernantă îl numeşte proiectul legii bugetului ţării noastre pentru anul în curs. Iresponsabilitatea guvernului, bazată pe lipsă de control şi pe nesancţionare, e atît de mare, încît doboară toate măsurătorile, adică toţi indicatorii care ţin de vitalitatea Moldovei. Probabil, Guvernul confundă responsabilitatea în faţa poporului Moldovei cu tremurul de genunchi în faţa grupului de capturatori ai statului, iar aceştia nu au nevoie nici de bunăstarea oamenilor şi a ţării, nici de dezvoltarea ei, ci numai de «bunăvoinţa» boierului în persoana FMI şi a altor organizaţii financiare internaţionale… Şi mai aveţi îndrăzneala să ne propuneţi să votăm un astfel de buget? Noi nici într-un fel de circumstanţe nu ne vom permite să votăm un asemenea document».

(Luarea de cuvînt integrală a expertului în economie, deputatul PCRM, Oleg Reidman, îl puteţi citi pe site-ul comunist.md).

* * *