Joi,
23 iunie, majoritatea parlamentară controlată de Partidul Democrat a inclus pe
ordinea de zi proiectul de lege ”Cu privire la introducerea unor completări și
modificări în Codul Electoral”. Totodată, coaliția majoritară nu a dorit să ia
în calcul declarațiile făcute de Partidul Comuniștilor, precum și de socialiști.
Ina Șupac, șef
al fracțiunii parlamentare a PCRM, în numele deputaților-comuniști, a cerut ca
dezbaterea acestei chestiuni în a doua lectură, cea definitivă, să fie
transferată pe ordinea de zi a
următoarei ședințe a Parlamentului, care va avea loc pe 1 iulie curent, și asta
din motivul că fracțiunea n-a primit concluziile comisiei parlamentare de
profil.
”Noi cerem ca
dezbaterile să fie amînate, deoarece n-am primit avizul din partea comisiei
juridice. Mai mult decît atît, fracțiunea PCRM n-a fost invitată la dezbaterile
publice care au fost organizate de societatea civilă. De aceea noi cerem ca
respectiva chestiune să fie transferată pe ordinea de zi a următoarei ședințe a
Parlamentului”, a declarat Ina Șupac.
Comuniștii au fost susținuți de socialiști, și ei declarînd că în
situația dată nu e cazul ca lucrurile să fie făcute în grabă.
Sprijinul lor
în favoarea coaliției guvernante pe neașteptate l-au exprimat reprezentanții
PLDM, care, în vorbe, de regulă declară
că sunt în opoziție, iar în fapt, după cum s-a dovedit, sunt dispuși să se
supună oricărui moft al coaliției. Deputații din partea Partidului Liberal de
asemenea nu au găsit nici un motiv pentru amînarea dezbaterilor.
În final, cu
voturile a 52 de aleși ai poporului,
proiectul de lege nr. 144 ”Cu privire la unele completări și modificări
în Codul Electoral” a fost inclus pe agenda zilei. Iar cu voturile a 55 de
deputați, amendamentele au fost adoptate în lectură finală. Astfel, conform
respectivului document, președintele Republicii Moldova va fi ales prin vot
universal, egal, direct, secret și liber pe un termen de 4 ani.
Circumscripțiile și consiliile electorale de nivelul doi vor fi instituite cu
55 și, respectiv, 50 de zile pînă la alegeri.
Alegerile
trebuie să se desfășoare nu mai tîrziu
de 30 de zile după expirarea mandatului șefului în exercițiu al statului. În
cazul eliberării funcției de președinte, data alegerilor se stabilește pe
parcursul a 2 luni din ziua cînd respectivul post a devenit vacant. De
asemenea, a fost redusă durata campaniei electorale – de la trei la două luni.
Conform documentului, la funcția de președinte al Moldovei pot candida cetățeni ai Republicii Moldova cu drept de
vot, care au atins vîrsta de 40 de ani, care au trăit sau trăiesc în teritoriul
țării nu mai puțin de 10 ani, care posedă limba de stat și care corespund
tuturor condițiilor prevăzute de prezentul cod.
Pentru
înregistrarea la Comisia Electorală Centrală, candidatul la funcția de
președinte al statului trebuie să prezinte liste de subscripție cu semnăturile
a nu mai puțin de 15 mii de alegători și
cu nu mai puțin de 600 de semnături din nu mai puțin de jumătate a unităților
teritorial-administrative de nivelul doi.
Vom menționa
că unul din autorii respectivului proiect de lege este deputatul din partea
Partidului Democrat, Sergiu Sîrbu. Înainte d a fi
începută dezbaterea ordinii de zi, el în mod foarte scrupulos, luîndu-și în
ajutor un deget, i-a numărat pe aleșii poporului prezenți la ședință. În timpul
acesta, Sergiu Sîrbu era vădit nervos, se încîlcea la numărat și o lua de la
capăt. După aceea alerga de la un deputat la altul, probabil, pentru a verifica
dacă acela nu s-a răzgîndit în ceea ce privește votarea ”corectă” a
proiectului.
Pe 4 martie 2016, Curtea Constituțională a luat
o decizie conform căreia președintele Republicii Moldova va fi ales de
cetățenii țării. Pentru introducerea modificărilor și completărilor în Codul
Electoral, a fost creat un grup de lucru. Mai tîrziu, coaliția majoritară a stabilit
și data alegerilor: plebiscitul va avea loc la 30 octombrie 2016.
Ecaterina Mîndru
скачать dle 10.6фильмы бесплатно