Se impune o idee unificatoare
РУС. MOLD.
» » Se impune o idee unificatoare

Se impune o idee unificatoare

16-07-2016, 14:08
Viziuni: 348
  
Versiunea de tipar   
Se impune  o idee unificatoare«Statalitatea Moldovei și depășirea consecințelor conflictului transnistrean» — este subiectul mesei rotunde organizate în capitală

 

Printre organizatorii forumului se numără mișcarea civică «Государственность-Statalitate», Comunitatea rusă din Moldova și Centrul rus de știință și cultură în Republica Moldova. După mai mulți ani de zile, organizatorii au reușit, în premieră, să adune la un loc reprezentanți din Chișinău, Tiraspol, Bălți, Comrat și alte regiuni ale Moldovei.

 

Platforma deschisă de dialog a presupus prezentarea rapoartelor, schimb de opinii pe marginea consolidării statalității Republicii Moldova, consolidarea statutului de neutralitate al statului nostru, depășirea consecințelor conflictului transnistrean prin intermediul participării societății civile, organizarea acțiunilor cultural-educative cu participarea oamenilor de cultură, organizarea programelor de dezvoltare și sportive pentru tineret — într-un cuvînt, tot ce presupune «diplomația populară».

 

Unionismul războinic

 

Este clar faptul că garanția păcii în Republica Moldova, dezvoltarea țării și colaborarea cu alte state este păstrarea statalității. Odată cu distrugerea acesteia nu mai este posibilă nici un fel de ontogeneză. La acest capitol, un pericol major pentru țara noastră îl prezintă unioniștii. Astăzi, unioniștii capătă amploare, purced la atac, de aceea, toți oamenii de bună credință din țara noastră nu trebuie să tacă.

 

Subiectul consolidării unionismului a fost abordat de către unul dintre organizatorii forumului, jurnalistul, scriitorul și publicistul — Mihail Lupașco. El a caracterizat unionismul ca pe o ideologie radicală de dreapta, care-și are începuturile în mișcările europene șoviniste din secolul XIX.

 

«Unionismul se bazează pe rusofobia de grotă, negarea tuturor realizărilor poporului moldovenesc și însăși statalitatea lui», a subliniat Lupașco.

 

«În anii 90 ai secolului trecut, unioniștii au declanșat conflictul din Găgăuzia și războiul de pe Nistru. Și, în pofida faptului că nu sunt susținuți de majoritatea populației, ei primesc ajutor din partea diferitor fonduri de peste Prut.

 

Lozincile unioniștilor sunt atractive pentru o parte a populației în contextul actualei instabilități a situației social-economice. Și acest lucru este destul de periculos. Unioniștii ar putea atrage Rusia, mai întîi indirect, apoi — direct, în «disensiunile» moldovenești», consideră Mihail Lupașco.

 

Din moment ce Federația Rusă este interesată de Moldova ca stat independent. Evident, cu regiunea transnistreană în componența sa. Și absolut în zadar insistă unele forțe din autoproclamata RMN pe excluderea ei din componența Moldovei și «propria cale». Or, chiar dacă malul drept al Moldovei va intra în componența României, asta deloc nu înseamnă includerea automată a Transnistriei în componența Federației Ruse. Totodată, noi cu Transnistria avem mult mai multe puncte comune de referință decît Transnistria cu Rusia.

 

Probleme comune — soluții comune

 

Cunoscutul economist, Visarion Ceșuev, a reamintit că la începutul anilor 90, Moldova și Transnistria existau ca un organism economic comun. Apoi, forțele distrugătoare și-au dorit să rezolve problema prin forță. Și de atunci, toate au mers de-a-ndoaselea. Au început limitările și interdicțiile reciproce.

 

«Acolo se spune: «Transnistria este pământ ruses», aici — «basarabia — pămînt românesc», dar unde este atunci «pămîntul moldovenesc»?», s-a întrebat Ceșuev.

 

El a subliniat că în plan economic, atît pe malul stîng cît și pe malul drept al Nistrului există unele și aceleași probleme. În special, este vorba despre problemele investiționale din cauza neclarității politice. Investitorii nu decid să investească într-o țară care mîine ar putea să nu mai existe.

 

În opinia economistului, ar fi putut fi înregistrate hîrtiile de valoare ale RMN în Moldova și să fie permisă comercializarea acestora. De a organiza o filială a bursei de valori moldovenești în Transnistria și de a comercializa acolo acțiunile întreprinderilor moldovenești. De asemenea, ar putea fi unificată legea cu privire la capitalul acționarilor, de a crea instanțe judecătorești comune care să examineze disputele și pretențiile de ordin economic.

 

Ce fel de stat construim de 25 de ani?

 

«Moldova, tot timpul, a fost un stat multinațional. În acest an, marcăm 25 de ani a statalității moldovenești. Dar ce fel de stat construim noi? În baza cărui concept? Nu există un asemenea concept. Noi studiem istoria altui stat și încercăm să interpretăm evenimentele de acum 200 de ani în context contemporan. Sunt profund indignat atunci cînd evenimentele tragice din trecutul nostru istoric încep să fie folosite în tot felul de jocuri politice așa cum s-a întîmplat cu decretul președintelui Timofti cu privire la instituirea Zilei comemorative a victimelor stalinismului», a declarat istoricul și politologul Boris Șapovalov.

 

În actuala Moldovă, se atacă ortodoxia, structura federală a țării, diversitatea etnică (în structurile statului nu sunt reprezentanți ai minorităților etnice). Parlamentarii ne privează de dreptul la informație, încălcînd Convenția cu privire la drepturile omului, a constatat Șapovalov. În afară de aceasta — a remarcat el — pe noi trebuie să ne îngrijoreze încă o componentă a statalității — neutralitatea. «Dacă ne dorim să construim un stat independent și suveran, trebuie să-l construim din bazele fundamentale, dar nu să răscolim trecutul, să falsificăm istoria», a subliniat Boris Șapovalov.

 

Guvernanții de astăzi — unioniști, hoți, trădători

 

Apărătorul drepturilor omului, Igor Caldare a realizat un fel de gradare a oponenților statalității Republicii Moldova. Potrivit lui, există oameni care au primit bani și trebuie să distrugă Republica Moldova. Există hoți — dacă pică țara nu-i va da nimeni la socoteală pentru ce au furat. Există unioniști cărora li s-a implantat în creier această idee ca un cui. Însă, din păcate, toți ei s-au pomenit la putere — filați, ghimpi, plahotniuci și alții.

 

«Ei vor să obțină ca noi, într-o bună zi, să dăm dezamăgiți din mînă și să spunem: haideți să mergem în România, poate că românii îi vor pedepsi pe hoți și vor face regulă. Această idee ni se insuflă în cap prin orice metode», a rezumat Caldare.

 

Cauza principală a fragmentării populației Moldovei și, în consecință, a situației degradante în care s-a pomenit astăzi țara, a fost formulată de către fostul ambasador al Moldovei în România, Emil Ciobu. «Noi nu avem idee națională în jurul căreia ne-am putea unifica. Politicienii consideră că dacă sunt la guvernare — sunt cei mai deștepți. Ei nu ar trebui să-și impună pozițiile electoratului, ci să simtă poziția lui și să-i satisfacă necesitățile», a subliniat el.

 

Programul dialogului și diplomației populare

 

La final, participanții la forum au adoptat o rezoluție pentru societate și politicieni. În mod special, în rezoluție se menționează: «Noi, participanții mesei rotunde — locuitori de pe ambele maluri ale Nistrului. Reprezentanți ai societății civile de la Chișinău, Tiraspol, Bălți și Comrat declarăm ferm și răspicat: Evenimentele tragice de la începutul anilor 90 ai secolului trecut, vărsările de sînge pe Nistru, generate de forțele distructive și destrămarea Mărețului Stat URSS — este durerea și problema noastră comună, care nu trebuie să se mai repete!


Lecția istorică amară, pe care am trecut-o noi cu toții, atunci, în anii 90, cînd am subestimat și nu am prevenit amenințările naționalismului radical și xenofobiei, care naște aventurism politic și iresponsabilitate, va rămîne pentru totdeauna în trecut. Noi, am învățat din această lecție tragică noțiunea valorii inestimabile a încrederii, prieteniei și colaborării.

 

Legăturile istorice, culturale și de rudenie între cele două maluri ale Nistrului, unificate de tradițiile Ortodoxiei, cultura multiseculară a dialogului interetnic pe Pămîntul Moldovenesc și faptul nemuritor — limba rusă — reprezintă garanția depășirii tuturor consecințelor acelei tragedii teribile. Memoria noastră istorică comună — victoriile oștilor multinaționale medievale ale marilor domnitori ai Cnezatului Moldovei, participarea strămoșilor noștri în luptele pentru eliberarea de ciuma Imperiului Otoman, contribuția eroică a nativilor de pe ambele maluri ale Nistrului în asigurarea «Ofensivei Brusilov» — în luptele Primului Război Mondial, eroismul comun și Marea Victorie asupra fascismului hitlerist în mai 1945, realizările incontestabile în ceea ce privește dezvoltarea pașnică a vieții de pe ambele maluri ale Nistrului în perioada sovietică a istoriei noastre comune — reprezintă baze consecvente ale prieteniei și colaborării noastre.

 

Ne adresăm politicienilor de la Chișinău și Tiraspol, conducătorilor marilor puteri ale lumii, celor care formează opinia publică și iau decizii, cu îndemnul de a renunța pentru totdeauna la ură, război și confruntare.

 

Noi inițiem un program extins de dialog, diplomație populară și schimb cultural pentru restabilirea climatului de prietenie și colaborare între cele două maluri ale Nistrului.

 

Vocea inspiratoare a ilustrului înțelept al Pămîntului Moldovenesc, Mitropolitul Dosoftei, care ne-a lăsat moștenire un drum al păcii, luminii și colaborării, să fie din nou auz.»
 
Dmitri Crîmov
 
скачать dle 10.6фильмы бесплатно
Рейтинг статьи: