«Statalitatea
Moldovei și depășirea consecințelor conflictului transnistrean» — este
subiectul mesei rotunde organizate în capitală
Printre organizatorii forumului se numără mișcarea civică
«Государственность-Statalitate», Comunitatea rusă din Moldova și Centrul rus de
știință și cultură în Republica Moldova. După mai mulți ani de zile,
organizatorii au reușit, în premieră, să adune la un loc reprezentanți din
Chișinău, Tiraspol, Bălți, Comrat și alte regiuni ale Moldovei.
Platforma deschisă de
dialog a presupus prezentarea rapoartelor, schimb de opinii pe marginea
consolidării statalității Republicii Moldova, consolidarea statutului de
neutralitate al statului nostru, depășirea consecințelor conflictului
transnistrean prin intermediul participării societății civile, organizarea
acțiunilor cultural-educative cu participarea oamenilor de cultură, organizarea
programelor de dezvoltare și sportive pentru tineret — într-un cuvînt, tot ce presupune
«diplomația populară».
Unionismul
războinic
Este clar faptul că
garanția păcii în Republica Moldova, dezvoltarea țării și colaborarea cu alte
state este păstrarea statalității. Odată cu distrugerea acesteia nu mai este
posibilă nici un fel de ontogeneză. La acest capitol, un pericol major pentru
țara noastră îl prezintă unioniștii. Astăzi, unioniștii capătă amploare, purced
la atac, de aceea, toți oamenii de bună credință din țara noastră nu trebuie să
tacă.
Subiectul
consolidării unionismului a fost abordat de către unul dintre organizatorii
forumului, jurnalistul, scriitorul și publicistul — Mihail Lupașco. El a
caracterizat unionismul ca pe o ideologie radicală de dreapta, care-și are
începuturile în mișcările europene șoviniste din secolul XIX.
«Unionismul se
bazează pe rusofobia de grotă, negarea tuturor realizărilor poporului
moldovenesc și însăși statalitatea lui», a subliniat Lupașco.
«În anii 90 ai
secolului trecut, unioniștii au declanșat conflictul din Găgăuzia și războiul
de pe Nistru. Și, în pofida faptului că nu sunt susținuți de majoritatea
populației, ei primesc ajutor din partea diferitor fonduri de peste Prut.
Lozincile
unioniștilor sunt atractive pentru o parte a populației în contextul actualei
instabilități a situației social-economice. Și acest lucru este destul de
periculos. Unioniștii ar putea atrage Rusia, mai întîi indirect, apoi — direct,
în «disensiunile» moldovenești», consideră Mihail Lupașco.
Din moment ce
Federația Rusă este interesată de Moldova ca stat independent. Evident, cu
regiunea transnistreană în componența sa. Și absolut în zadar insistă unele
forțe din autoproclamata RMN pe excluderea ei din componența Moldovei și
«propria cale». Or, chiar dacă malul drept al Moldovei va intra în componența
României, asta deloc nu înseamnă includerea automată a Transnistriei în
componența Federației Ruse. Totodată, noi cu Transnistria avem mult mai multe
puncte comune de referință decît Transnistria cu Rusia.
Probleme
comune — soluții comune
Cunoscutul
economist, Visarion Ceșuev, a reamintit că la începutul anilor 90, Moldova și
Transnistria existau ca un organism economic comun. Apoi, forțele distrugătoare
și-au dorit să rezolve problema prin forță. Și de atunci, toate au mers
de-a-ndoaselea. Au început limitările și interdicțiile reciproce.
«Acolo se spune:
«Transnistria este pământ ruses», aici — «basarabia — pămînt românesc», dar
unde este atunci «pămîntul moldovenesc»?», s-a întrebat Ceșuev.
El a subliniat că
în plan economic, atît pe malul stîng cît și pe malul drept al Nistrului există
unele și aceleași probleme. În special, este vorba despre problemele
investiționale din cauza neclarității politice. Investitorii nu decid să
investească într-o țară care mîine ar putea să nu mai existe.
În opinia
economistului, ar fi putut fi înregistrate hîrtiile de valoare ale RMN în
Moldova și să fie permisă comercializarea acestora. De a organiza o filială a
bursei de valori moldovenești în Transnistria și de a comercializa acolo
acțiunile întreprinderilor moldovenești. De asemenea, ar putea fi unificată
legea cu privire la capitalul acționarilor, de a crea instanțe judecătorești
comune care să examineze disputele și pretențiile de ordin economic.
Ce fel de
stat construim de 25 de ani?
«Moldova, tot timpul, a fost un stat
multinațional. În acest an, marcăm 25 de ani a statalității moldovenești. Dar
ce fel de stat construim noi? În baza cărui concept? Nu există un asemenea
concept. Noi studiem istoria altui stat și încercăm să interpretăm evenimentele
de acum 200 de ani în context contemporan. Sunt profund indignat atunci cînd
evenimentele tragice din trecutul nostru istoric încep să fie folosite în tot
felul de jocuri politice așa cum s-a întîmplat cu decretul președintelui
Timofti cu privire la instituirea Zilei comemorative a victimelor
stalinismului», a declarat istoricul și politologul Boris Șapovalov.
În actuala Moldovă, se atacă ortodoxia,
structura federală a țării, diversitatea etnică (în structurile statului nu
sunt reprezentanți ai minorităților etnice). Parlamentarii ne privează de
dreptul la informație, încălcînd Convenția cu privire la drepturile omului, a
constatat Șapovalov. În afară de aceasta — a remarcat el — pe noi trebuie să ne
îngrijoreze încă o componentă a statalității — neutralitatea. «Dacă ne dorim să
construim un stat independent și suveran, trebuie să-l construim din bazele
fundamentale, dar nu să răscolim trecutul, să falsificăm istoria», a subliniat
Boris Șapovalov.
Guvernanții
de astăzi — unioniști, hoți, trădători
Apărătorul
drepturilor omului, Igor Caldare a realizat un fel de gradare a oponenților
statalității Republicii Moldova. Potrivit lui, există oameni care au primit
bani și trebuie să distrugă Republica Moldova. Există hoți — dacă pică țara
nu-i va da nimeni la socoteală pentru ce au furat. Există unioniști cărora li
s-a implantat în creier această idee ca un cui. Însă, din păcate, toți ei s-au
pomenit la putere — filați, ghimpi, plahotniuci și alții.
«Ei vor să obțină
ca noi, într-o bună zi, să dăm dezamăgiți din mînă și să spunem: haideți să
mergem în România, poate că românii îi vor pedepsi pe hoți și vor face regulă.
Această idee ni se insuflă în cap prin orice metode», a rezumat Caldare.
Cauza principală a
fragmentării populației Moldovei și, în consecință, a situației degradante în
care s-a pomenit astăzi țara, a fost formulată de către fostul ambasador al
Moldovei în România, Emil Ciobu. «Noi nu avem idee națională în jurul căreia
ne-am putea unifica. Politicienii consideră că dacă sunt la guvernare — sunt
cei mai deștepți. Ei nu ar trebui să-și impună pozițiile electoratului, ci să
simtă poziția lui și să-i satisfacă necesitățile», a subliniat el.
Programul
dialogului și diplomației populare
La final, participanții
la forum au adoptat o rezoluție pentru societate și politicieni. În mod
special, în rezoluție se menționează: «Noi, participanții
mesei rotunde — locuitori de pe ambele maluri ale Nistrului. Reprezentanți ai
societății civile de la Chișinău, Tiraspol, Bălți și Comrat declarăm ferm și
răspicat: Evenimentele
tragice de la începutul anilor 90 ai secolului trecut, vărsările de sînge pe
Nistru, generate de forțele distructive și destrămarea Mărețului Stat URSS —
este durerea și problema noastră comună, care nu trebuie să se mai repete!
Lecția istorică
amară, pe care am trecut-o noi cu toții, atunci, în anii 90, cînd am subestimat
și nu am prevenit amenințările naționalismului radical și xenofobiei, care
naște aventurism politic și iresponsabilitate, va rămîne pentru totdeauna în
trecut. Noi, am învățat din această lecție tragică noțiunea valorii
inestimabile a încrederii, prieteniei și colaborării.
Legăturile
istorice, culturale și de rudenie între cele două maluri ale Nistrului,
unificate de tradițiile Ortodoxiei, cultura multiseculară a dialogului
interetnic pe Pămîntul Moldovenesc și faptul nemuritor — limba rusă —
reprezintă garanția depășirii tuturor consecințelor acelei tragedii teribile.
Memoria noastră istorică comună — victoriile oștilor multinaționale medievale
ale marilor domnitori ai Cnezatului Moldovei, participarea strămoșilor noștri
în luptele pentru eliberarea de ciuma Imperiului Otoman, contribuția eroică a
nativilor de pe ambele maluri ale Nistrului în asigurarea «Ofensivei Brusilov» —
în luptele Primului Război Mondial, eroismul comun și Marea Victorie asupra
fascismului hitlerist în mai 1945, realizările incontestabile în ceea ce
privește dezvoltarea pașnică a vieții de pe ambele maluri ale Nistrului în
perioada sovietică a istoriei noastre comune — reprezintă baze consecvente ale
prieteniei și colaborării noastre.
Ne adresăm
politicienilor de la Chișinău și Tiraspol, conducătorilor marilor puteri ale
lumii, celor care formează opinia publică și iau decizii, cu îndemnul de a
renunța pentru totdeauna la ură, război și confruntare.
Noi inițiem un
program extins de dialog, diplomație populară și schimb cultural pentru
restabilirea climatului de prietenie și colaborare între cele două maluri ale
Nistrului.
Vocea inspiratoare a
ilustrului înțelept al Pămîntului Moldovenesc, Mitropolitul Dosoftei, care ne-a
lăsat moștenire un drum al păcii, luminii și colaborării, să fie din nou auz.»
Dmitri Crîmov
скачать dle 10.6фильмы бесплатно