Selecție anormală
РУС. MOLD.
» » Selecție anormală

Selecție anormală

26-09-2016, 10:13
Viziuni: 350
  
Versiunea de tipar   
Selecție anormalăÎn Moldova continuă nimicirea totală a sistemului educațional, inclusiv a celui de învățămînt superior

Nu exista nici o îndoială referitoare la faptul că înăsprirea de către funcționarii liberali a condițiilor de susținere a examenelor la titlul de bacalaureat va conduce la micșorarea numărului de studenți. De acum cîțiva ani la rînd, vedem că aproape o jumătate din numărul de liceeni pică la BAC. Ca rezultat, anul acesta instituțiile de învățămînt superior din Moldova constată lipsa a 7 mii de studenți. De altfel, cauza nu e numai în asta.

 

Mai bine nu va fi

 

Instituțiile de învățămînt superior din Moldova pierd numărul planificat de studenți, pentru că liceenii nu fac față BAC-ului. De acum cîțiva ani la rînd, de frica acestor examene de BAC, o parte din elevi preferă să nu meargă în clasa a 10-ea. Cum se spune, la ce bun să-ți rozi pantalonii încă trei ani, fără siguranța că nu vei pica la examen? Mai ales că pînă atunci te mai poți pomeni cu niște condiții noi, și mai și decît cele de acum… Doamnele și domnii din ministerul nostru al Educației mereu sperie liceenii că nu-i exclus s-o facă și pe asta.


Iată de ce se creează situația că și clasa a zecea, și celelalte sunt tot mai puține și mai puține. Iar pentru ca ele să nu fie deloc, actuala ministru al Educației, Corina Fusu, a inventat un pas șiret. Conform noii dispoziții emise de minister, în fiecare liceu trebuie să fie formate nu mai puțin de două clase a X-ea cu cîte nu mai puțin de 25 de elevi fiecare. În felul acesta, doar printr-o singură mișcare, ghilotina liberală a tăiat nivelul studiilor de liceu concomitent în 9 licee, astfel transformîndu-le pe acestea în gimnazii. Semnalăm că majoritatea instituțiilor de învățămînt liceal care au avut de suferit sunt cu predare în limba rusă. Și unde e garanția că la anul următor nu vor fi închise clasele a zecea și în alte licee?! Iar dacă se va întîmpla că ei, copiii, se vor încăpățina să-și continue studiile, poate fi emisă o altă dispoziție — de exemplu, ca în clase să fie nu mai puțin de 30-40 de liceeni, iar clase să fie nu mai puțin de trei…


Cu cît la noi vor fi mai puține licee, cu cît mai înalt va fi nivelul examenelor nesusținute la BAC, cu atît mai puțini studenți vor avea instituțiile de învățămînt superior. Funcționarii din domeniul educației în general consideră că acum de studii superioare nici nu e nevoie, copiii pot învăța la școli profesionale, mai ales că acolo poți însuși o careva meserie.

 

Instituții de învățămînt superior avem mai multe decît studenți

 

Pentru multe dintre instituțiile de învățămînt superior din Moldova, anul acesta, vorbind delicat, a fost unul nu prea reușit. Doar se cunoaște — cu cît numărul studenților e mai mic, cu atît povara financiară e mai grea. E necesar de remarcat că, din primul tur de depunere a actelor, doar trei instituții de învățămînt superior din țară și-au completat aulele lor — Academia MAI «Ștefan cel Mare» și Academia Forțelor Armate «Alexandru cel Bun». Băieții aleg să li se dea uniformă, să li se ofere loc de trai, după aceea să le fie garantat un loc de lucru, la care mai bine să nu-ți pui în mișcare creierii, ci pur și simplu să execuți ordinele. La fel ca și pînă acum, continuă să se bucure de popularitate Universitatea de Medicină și Farmacie «N.Testemițanu», îndeosebi facultatea Stomatologie, la care unui loc i-au revenit 28 de cereri… Pe tineri îi mai atrag profesiile legate de business, activitate bancară și tehnologii informaționale. Anul acesta au fost de asemenea mulți doritori să studieze jurnalismul.

 

În perioada sovietică, instituțiile de învățămînt superior existente în Moldova le puteai număra pe degete, cît privește universitățile, în general era doar una în întreaga republică. Ce-i drept, tinerii noștri puteau să studieze diferite profesii și în alte republici din marele cîndva stat. Așa că toți cei care doreau să aibă studii superioare le puteau face la facultățile cu frecvență obligatorie, dar și la cele fără frecvență.


În timpul reformelor, au apărut atîtea instituții de învățămînt superior, încît absolvenților, cum se zice, li se împrăștiau ochii după ele. Dar în multe «universități» și «academii» calitatea studiilor era pusă la îndoială nu doar de comisia pentru acreditare, iar principala lozincă o domeniului instruirii a devenit principiul «banii rezolvă totul», astfel că puteai să cumperi chiar și diplomele cîtorva instituții de învățămînt superior, doar să ai banii respectivi. Acum în republică sunt înregistrate 30 de instituții de învățămînt superior.


Anul acesta, examenul la titlul de bacalaureat l-au trecut mai mult de 21500 liceeni, dintre care peste 5 mii — «picații» din anii trecuți. În final, bacalaureați au devenit 12 mii de tineri — potențiali pretendenți la obținerea studiilor superioare.


Ministerul Educației a difuzat informația că la studii universitare de bază au fost înmatriculați mai puțin de 10 mii de absolvenți; la locuri bugetare — aproximativ 4600 de tineri, iar mai mult de 4500 de tineri au intrat în instituții de învățămînt superior prin contract. După care s-a dovedit că au rămas neocupate 7 mii de locuri. Dacă la noi BAC-ul ar fi mai indulgent, această cifră ar fi mult mai mică.


În total, în instituțiile de învățămînt superior din Moldova anul acesta au fost înmatriculați mai mult de 17 mii de studenți. Și asta, dacă luăm în considerare faptul că în 2013 instituțiile de învățămînt superior au pus la dispoziția absolvenților mai mult de 20 mii de locuri, nu e atît de mult.

 

Componenta românească

 

Instituțiile de învățămînt superior de la noi nu reușesc să-și completeze locurile disponibile nu doar din cauza numărului mic de proaspeți bacalaureați. Cu fiecare an, tinerii tot mai mult tind să plece la studii peste hotare. Copiii funcționarilor pleacă să învețe în civilizata Europă, iar cei cu buzunarele părinților mai modeste — în România. Anul acesta România i-a oferit tineretului nostru mai mult de 6600 de locuri în diferite instituții. Totodată, cota studenților în fiecare an este mărită. De exemplu, în anul 2011, România a oferit studenților moldoveni 3 mii de burse. Reiese că, timp de cinci ani, dărnicia statului vecin a crescut de două ori. Totuși, o parte din locurile propuse așa și rămîn nesolicitate.


De acum al cincilea an, în Moldova au loc tîrguri ale universităților românești. În cadrul acestora, tineretul nostru talentat, care țintește spre studii europene, este cumpărat ca pătrunjelul — cu legătura. Și asta pentru că și instituțiile de învățămînt superior din România de asemenea rămîn cu locuri necompletate, și numărul acestora este impunător. De la 2008 încoace, numărul studenților s-a micșorat de două ori. Cauzele: migrația, scăderea natalității, pierderea de către tineret a interesului față de studiile superioare.

 

Sfera educațională este un business de proporții mondiale. În țările occidentale, pe seama studenților se fac bani grei. Cu cît mai mulți studenți sunt, cu atît mai multe granturi și investiții din partea statului. Printre altele, în fiecare an, circa 5 mii de tineri din România pleacă să-și facă studiile în diferite instituții de învățămînt superior din țările Uniunii Europene, și acest gol rămas în țară instituțiile din România îl completează pe seama tineretului nostru. Așa că bursele oferite de statul vecin nicidecum nu sunt un ajutor umanitar, ci o modalitate de a evita lichidarea propriilor instituții de învățămînt superior și de completare a potențialului științific cu creieri din Moldova.


Anual pleacă peste hotare — cea mai mare parte, în România — circa 6 mii de studenți moldoveni. Clar lucru că, gustînd din «aroma civilizației», nu toți revin acasă. Celor mai talentați peste hotare li se oferă condiții avantajoase de muncă. De oameni deștepți, bine instruiți, au nevoie toate statele. Nu și Moldova…


Dar în instruirea în instituții de învățământ superior din România mai există o șiretenie: mulți absolvenți ai acestor instituții, revenind în patrie, nu se mai percep ca moldoveni, majoritatea lor se identifică pe sine drept români, ceea ce, ne dăm bine seama, deloc nu contribuie la păstrarea statalității moldovenești.
 
Natalia Lujina
 
скачать dle 10.6фильмы бесплатно
Рейтинг статьи: