Modificarea Constituției de către Parlament, iulie 2000

Ziarul «Comunistul» propune atenției cititorilor săi extrase din stenograma ședinței plenare a Parlamentului, în cadrul căreia au fost adoptate un șir de amendamente la Constituția țării, inclusiv, la capitolul ce ține de modalitatea alegerii șefului statului.

Motivele care au impus aceste modificări în Legea Supremă au fost destul de serioase (fapt confirmat de extrasele din stenogramă publicate în continuare). Către anul 2000, sistemul asigurării puterii statului în Republica Moldova, care funcționa la acel moment, și-a demonstrat ineficiența funcțională.

Lipsea balanța dintre ramurile puterii — legislative, executive și judecătorești; un șir de funcții executive reveneau Parlamentului și, dimpotrivă, Guvernul nu deținea toate instrumentele necesare pentru soluționarea operativă a problemelor de importanță majoră.

Disensiuni serioase apăreau în relațiile dintre Parlament și Președintele țării, care, la acel moment, se desemnau prin alegeri generale directe. Programele în baza cărora activa organul legislativ și șeful statului se deosebeau considerabil, uneori, cardinal. În consecință, era deosebit de complicat de a obține un compromis or, cel puțin, de a apropia pozițiile, fapt care, la rîndul său, genera aprofundarea confruntărilor dintre instituțiile respective ale puterii.

Pe acest fundal, situația din Republica Moldova degrada pe toate dimensiunile — socială, economică, politică. Migrația populației căpăta o amploare din ce în ce mai mare. Economia stagna, creștea vertiginos datoria de stat. Salariile, pensiile, indemnizațiile sociale nu se mai achitau cu lunile, iar această situație devenise parte integrantă a vieții cetățenilor țării. Criminalitatea atinsese cote de amploare.

Totodată, instituțiile puterii statului, practic, nu purtau nici o responsabilitate pentru starea lucrurilor din țară și se justificau prin lipsa competențelor de rigoare.

În cele din urmă, situația, în mod firesc, a dus la apariția a două variante de soluționare radicală a disensiunilor existente. Prima — pe calea acordării puterii aproape exclusive președintelui țării; a doua — pe calea redistribuirii funcțiilor între Guvern și Parlament și scutirea Președintelui de necesitatea de a răspunde în fața alegătorilor pentru îndeplinirea programului său.

În acest scop, un grup de deputați a propus schimbarea modului de alegere a șefului statului — desemnarea lui nu în cadrul alegerilor generale, ci de majoritatea parlamentară.

Publicînd în acest număr — și în următoarele — extrase din stenograma respectivă, redacția Ziarului «Comunistul» oferă cititorilor posibilitatea, personal, să facă cunoștință cu argumentele expuse în timpul ședinței plenare. Multe dintre ele rămîn actuale și astăzi, în timp ce altele pot deveni realitate pentru țara noastră în scurt timp, după alegerile programate pentru 30 octombrie 2016.

* * *

Stenograma ședinței în plen a Parlamentului de Legislatura a XIV-a din 05.07.00 

În cadrul ședinței au fost adoptate următoarele documente:

1. Proiectul Legii pentru modificarea Constituției Republicii Moldova. Nr. 3389. (Cu privire la Procuratură) Lectura I. (Pro — 98, contra — 0).

2. Proiectul Legii pentru modificarea Constituției Republicii Moldova. Proiectul Legii cu privire la delegarea unor împuterniciri Guvernului. Nr. 3346. Lectura I. (Pro — 98, contra — 0).

3. Proiectul Legii pentru modificarea Constituției Republicii Moldova. Proiectul Legii cu privire la alegerea Președintelui de către Parlament. Nr. 4098. Lectura I. (Pro — 92, contra — 5).

4. Proiectul hotărîrii cu privire la comasarea proiectelor nr. 3346, nr. 3389, nr.4098. (Pro — 93, contra — 3).

5. Proiectul Legii privind revizuirea Constituției Republicii Moldova cu nr.3346, nr.3389, nr.4098. Lectura II. (Pro — 90, contra — 5).

La ședință este prezent Domnul Petru LUCINSCHI, Președintele Republicii. Lucrările ședinței în plen sunt prezidate de Domnul Dumitru DIACOV, Președintele Parlamentului, asistat de domnii vicepreședinți Vadim Mișin și Vladimir Ciobanu.

* * *

(Pagina 14 a stenogramei)

DOMNUL PREȘEDINTE:

Și următorul proiect de Lege cu privire la modificarea Constituției 4098. Raport din partea autorilor domnul Sergiu Burcă.

DOMNUL SERGIU BURCĂ:

Domnule Președinte al Republicii Moldova, doamnelor și domnilor, onorată asistență. Proiectul de Lege pe care am onoare să-l prezint aici, în fața domniilor voastre, elaborat acum un an de către grupul de deputați ai Partidului Popular Creștin Democrat și prezentat Curții Constituționale spre avizare împreună cu semnăturile a 38 de deputați, este o replică la tentativa Președintelui Lucinschi de a se auto-investi cu toate puterile din acest stat, tentativă care anunța încă din vara anului trecut începutul unei lungi, istovitoare, costisitoare și inutile campanii electorale prezidențiale.

Avem ferma convingere că dacă proiectul nostru nu va întruni aprobarea Parlamentului, riscăm să nu mai ieșim din această campanie electorală pînă cel puțin în anul 2004, dacă nu și mai tîrziu. Prin încercarea sa de a se substitui puterilor, legislativă, executivă și judecătorească șeful statului nu a făcut altceva decît să ne arunce mănușa nouă, deputaților, dar și societății noastre în întregime.

Noi am ridicat această mănușă, dar spre deosebire de alții n-am făcut-o dintr-un spirit gregar de rivalitate, ci din convingerea că numai în așa fel vom putea să punem capăt luptei crîncene dintre instituția Prezidențială și Parlament și să asigurăm echilibrul necesar între aceste instituții de stat.

De zece ani durează această luptă intestină. De zece ani alegătorii, care și-au investit în egală măsură încrederea lor și în Parlament și în Președinte, asistă neputincioși la această încleștare între aleșii lor și se întreabă nedumerit: ce se întîmplă acolo sus și cu ce sîntem noi de vină, ca să suportăm consecințele neînțelegerilor și sfădăliilor de la vîrfuri?

Întrebarea este cît se poate de legitimă și suntem siguri că ea nu ar fi fost formulată niciodată dacă s-ar fi procedat de la bun început la alegerea șefului statului de către Parlament.

Doresc să vă amintesc aici, stimați colegi, că formațiunea noastră, care se numea atunci Frontul Popular din Moldova, a lansat inițiativa politică privind modelul de republică parlamentară încă în anul 1990. Evoluțiile ulterioare au demonstrat că am avut dreptate.

Am dori să credem că semnalul de alarmă, pe care l-am dat noi acum zece ani, s-a făcut auzit de domniile voastre și că votul dumneavoastră de azi se va constitui într-o ripostă fermă tendințelor periculoase de uzurpare a puterii în statul nostru și, totodată, într-un vot pentru democrație și parlamentarism.

Nu este nimic nou în ceea ce propunem noi prin acest proiect de Lege. Propunerile noastre consună perfect cu tendința generală de pe continentul european, urmează modele cunoscute de republici parlamentare dintre care cele mai elocvente sînt: Germania, Grecia, Israel, Italia și Ungaria și răspund pe deplin doleanțelor majorității cetățenilor Republicii Moldova.

Ar fi un lux inadmisibil din partea clasei noastre politice ca în aceste condiții de profundă criză economică, cînd majoritatea absolută a populației, mă refer la cea care a rămas în țară, trăiește sub pragul sărăciei, să arunce iarăși pe aripile fluturașilor electorali milioane de dolari, adunați pe căi frauduloase. Și ar fi culmea cinismului să mergi acum și să-i vorbești unui pedagog bunăoară, care nu și-a primit salariul mizerabil de 15 luni, despre tot felul de povești electorale.

Stimați colegi, în calitatea noastră de deputați, aleși în condițiile Legii de către cetățenii acestui stat, avem toată libertatea, dar și obligația ca să punem acum capăt acestei situații rușinoase și să creăm cadrul constituțional, care ne-ar permite să alegem aici în Parlament, în cadrul acestui organ reprezentativ, un șef de stat, care s-ar mulțumi în sfrșit cu prerogativele pe care i le oferă Constituția și ar căuta să le onoreze. Vă mulțumesc pentru atenție.

DOMNUL PREȘEDINTE:

Da, mulțumesc. Din partea Comisiei domnul Eugen Rusu.

DOMNUL EUGEN RUSU:

Doamnelor și domnilor deputați, Comisia specială a examinat proiectul de Lege cu numărul 4098 din 24 noiembrie 1999 și constată următoarele. Proiectul de Lege menționat este o inițiativă legislativă a 38 de deputați din Parlamentul Republicii Moldova, avizat pozitiv de către Curtea Constituțională prin decizia nr. 6 din 16 noiembrie 1999, care a parvenit în Parlament la 24 noiembrie 1999.

De la data prezentării proiectului în Parlament, au decurs mai bine de 6 luni, și în conformitate cu art. 143 din Constituție, el poate fi examinat de către Parlament. În proiect se propune modificarea articolelor 73,78, 80, 85, 86, 89,90, 91, 98, 100, 101, 102, 135, 136 și 141 din Constituție. De asemenea, în proiectul de Lege se propune omiterea articolelor 82,83 și 92 din Constituție.

[…] (sunt prezentate detaliat modificările concrete cu indicarea articolelor, paragrafelor, formulărilor ș.a.m.d.)

Comisiile permanente au avizat proiectul de lege constituțională și recomandă Parlamentului adoptarea lui în prima lectură. Este și avizul Guvernului, avizul Direcției Juridice a Aparatului Parlamentului.

Comisia specială recomandă Parlamentului adoptarea proiectului de Lege constituțională în prima lectură. Totodată, comisia propune Parlamentului comasarea tuturor proiectelor de lege privind revizuirea Constituției și adoptarea lor în lectura a doua într-o singură lege. Vă mulțumesc.

[…] (în continuare, au urmat întrebări, concretizări și propuneri concrete din partea deputaților pe marginea proiectelor de lege propuse)

DOMNUL PREȘEDINTE:

Bun. Alte întrebări? Rog să luați loc. Poftim la dezbateri, așa cum s-a stabilit de către Parlament, liderii fracțiunilor parlamentare. Poftim, domnule Matei.

DOMNUL VALERIU MATEI:

Domnule Președinte, stimați colegi, onorată asistență. Discutarea acestor 3 proiecte de legi vizînd modificarea Constituției Republicii Moldova, consider, că este cel mai important eveniment în activitatea legislativă a actualului Parlament și acest eveniment trebuie interpretat ca atare, fără speculații și fără tălmăciri rău voitoare.

Aceste inițiative pornesc de la necesitatea perfecționării raporturilor între ramurile puterii în stat prin stabilirea clară a competențelor, drepturilor și responsabilităților, ceea ce sunt sigur că va avea un impact benefic asupra evoluției societății noastre.

Așa dar, cel dintîi proiect vizează stabilirea clară a locului și rolului Procuraturii și totodată înseamnă și realizarea unui angajament asumat de Republica Moldova la momentul admiterii ei în Consiliul Europei. Procuratura, ca parte a sistemului executiv, va avea menirea să vegheze apărarea intereselor fundamentale ale persoanelor fizice și juridice în numele statului și o asemenea modalitate specifică tuturor statelor democratice de drept nu poate fi decît benefică pentru societatea noastră aflată în plin proces de edificare a statului de drept.

Cel de-al doilea proiect vizează atribuirea unor prerogative sporite puterii executive, Guvernului în exercitarea funcțiilor ce-i revin în detrimentul actualelor prerogative ale Legislativului și anume: dreptul de stabilire a priorităților activității legislative a Parlamentului, precum și de a cere adoptarea unor proiecte de legi în procedură de urgență, dreptul Executivului de a-și angaja răspunderea în fața Parlamentului asupra unui program sau a unei declarații de politică generală, sau unui proiect de lege de o importanță deosebită pentru stat și societate. Dreptul Guvernului de a dispune de delegare legislativă din partea Parlamentului în unele domenii și pentru o anumită durată și, în sfîrșit, interdicția pentru Parlament de a adopta legi și propuneri legislative ce presupun majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare fără ca aceste modificări să fie aprobate de Guvern. Acest proiect este expresia unor doleanțe mai vechi exprimate pe parcursul ultimilor 6 ani.

Și în sfîrșit, cel de-al treilea proiect ce rezultă firesc și organic din cel precedent, stabilirea unor prerogative sporite pentru puterea executivă. Guvernul nu poate să nu ducă la modificarea prerogativelor altor verigi ale puterii executive în scopul asigurării uni echilibru corect al tuturor ramurilor puterii în stat.

Este un lucru știut, că gradul de democrație a unei societăți este determinat și de gradul de afirmare a parlamentarismului, un model și un sistem consacrat pe parcursul a sute de ani cu efect benefic în multe dintre țările din spațiul european din care noi facem parte nu doar din punct de vedere geografic.

Nimic din ceea ce-i făcut de oameni nu este perfect, totul este perfectibil. Sunt convins că perfecționarea Constituției, adoptată în 1994, prin aceste 3 proiecte de legi, nu poate să aibă decît o influență benefică asupra prezentului și viitorului societății noastre, contracarînd orice tendință și nostalgii autoritariste și consacrînd valorile autentice ale statului de drept și ale societății civile.

Iată de ce, stimați colegi parlamentari, Fracțiunea parlamentară a Partidului Forțelor Democratice susține aprobarea acestor 3 proiecte de legi atît în prima lectură cît și adoptarea lor definitivă, considerînd benefică și necesară, după votarea în prima lectură, comasarea lor și adoptarea lor într-un proiect unic și-i îndeamnă pe toți colegii parlamentari să sprijine aceste proiecte de legi. Vă mulțumesc pentru atenție.

DOMNUL PREȘEDINTE:

Mulțumesc. Cuvînt i se oferă domnului Mircea Snegur, liderul Fracțiunii Convenția Democratică.

DOMNUL MIRCEA SNEGUR:

Domnule Președinte al Republicii Moldova, Domnule Președinte al Parlamentului, doamnelor și domnilor deputați, onorată asistență.

Ședința de astăzi a Parlamentului este una istorică, ne-am întrunit pentru a pune capăt unei perioade de confruntări istovitoare și inutile dintre persoane, partide politice, diferite grupuri sociale în chestiunea ce ține de separarea puterilor în stat. De modul în care vom ști acum să reașezăm lucrurile pe făgașul lor firesc va depinde stabilitatea politică, pacea socială și chiar destinul statului Republica Moldova.

Astăzi, poate mai mult ca niciodată, nu avem nevoie de confruntări. Nu e nevoie să căutăm vinovați, să ne învinuim reciproc, dimpotrivă, nouă, actualei generații de politicieni ne revine și în continuare misiunea să ne consacrăm activitatea, dacă doriți, să ne sacrificăm pentru interesele Republicii Moldova și ale poporului ei.

Actuala Constituție a fost adoptată în condițiile dictate de conjunctura politică la acel moment. Personal, în calitate de șef al statului, atunci, am încercat să îmbunătățesc, după posibilitate, textul Legii Supreme, nu am fost susținut.

Din nefericire, Parlamentul a ales cea mai nereușită variantă a raportului dintre ramurile puterii. Practica ultimilor ani ne demonstrează că împuternicirile șefului de stat, fixate în Constituție, nu justifică un scrutin general pentru alegerea Președintelui. Mai mult ca atît, promisiunile electorale exagerate, uneori ireale ale unui candidat la funcția dată, uneori se ciocnesc de imposibilitatea de a le realiza, încep învinuirile, discordiile la care m-am referit mai sus, Președintele devenind vrînd, nevrînd un focar de instabilitate permanent.

Experiența pozitivă a majorității statelor europene, dar și experiența noastră negativă deja trebuie să ne conducă spre un singur gînd, Legea Supremă trebuie să asigure echilibru și separarea reală a puterilor în interesul bunei funcționări a instituțiilor puterii. Consider că nivelul de democratizare al societății ne permite să examinăm chestiunea introducerii sistemului parlamentar de guvernare și să ne pronunțăm pro.

Doamnelor și domnilor deputați, proiectele de modificare a Constituției propuse spre examinare, în opinia noastră, soluționează concomitent cîteva probleme fundamentale, Președintele statului ales de Parlament ferit în acest sens de presiunea angajamentelor electorale va avea posibilitatea să-și exercite atribuțiile sale în raporturile cu lumea exterioară și să medieze relațiile dintre partidele aflate la putere.

Puterea executivă a obținut toate pîrgiinele necesare pentru îndeplinirea programului de activitate. Parlamentul își va concentra activitatea în exclusivitate asupra procesului legislativ și va delega o parte din atribuțiile improprii. Astfel, în Constituție va fi fixat atît gradul înalt de responsabilitate a fiecărei ramuri a puterii, cît și nivelul de autoritate. O Constituție și o legislație complimentară cu cea a statelor europene ne dau șanse mari de integrare în structurile Europei Occidentale.

După cum bine se știe, au existat și alte proiecte de modificare a Constituției, discuțiile privind transformarea republicii noastre în una prezidențială nu s-au încheiat nici pînă în prezent. Modelul pe care-l luăm în dezbatere astăzi, este, în opinia noastră, unul de conciliere națională.

Alegătorii așteaptă de la noi un mod de viață decent, respectarea drepturilor inalienabile ale omului, protecție și încredere în ziua de mîine. În acest sens, actuala modificare a Constituției corespunde pe deplin acestor aspirații.

Mult rîvnita stabilitate poate fi asigurată numai în cadrul unei republici parlamentare. Nu mai puțin semnificativă ni se pare și scutirea societății de un scrutin în plus și de cheltuielile enorme în condițiile sărăciei de astăzi.

În opinia deputaților Convenției Democrate, proiectul prin care modificăm statutul Președintelui Republicii Moldova, proiectul prin care abilităm Guvernul cu împuterniciri suplimentare, cît și proiectul de schimbare a statutului Procuraturii se completează reciproc și în a doua lectură pot fi unite într-un singur proiect.

Doamnelor și domnilor deputați, Fracțiunea Convenției Democrate, după lungi dezbateri, după consultări multiple cu alegătorii, va vota modificarea Constituției. Ne exprimăm speranța că votul de astăzi va pune începutul unei perioade de stabilitate politică, economică și socială în țara noastră.