În perspectivă — sapă de lemn

 

În septembrie, presa moldovenească comunica că «producătorii agricoli din Moldova, care au încălcat condițiile contractuale de valorificare a subvențiilor ce li s-au acordat, vor trebui să întoarcă statului 15 milioane de lei». Despre aceasta a anunțat Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), care, a specificat că «încălcările» au fost depistate în urma verificărilor a circa 800 de producători agricoli din diferite regiuni ale țării și care au accesat subvenții în perioada anilor 2013–2015. 

Prin naivitate 

Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură este responsabilă pentru gestionarea Fondului de subvenționare. Anume Agenția decide cui și cît să-i aloce. Mulți agricultori s-au plîns că nu pot răzbate la Agenție, documentele prezentate deseori sunt întoarse înapoi în timp ce conducătorii unor firme agrare primesc subvenții grase aproape că în fiecare an. S-a vorbit nu doar o singură dată despre componenta politică și schemele coruptibile. Asta durează de cîțiva ani. Și iată că anul trecut, Procuratura a ridicat de la Ministerul Agriculturii documente ce vizează alocarea subvențiilor și a inițiat o cauză penală corespunzătoare. 

În urma verificărilor inițiate de procurori, au fost inițiate 34 de dosare penale în care figurează, în mod special, funcționari din cadrul Ministerului Agriculturii. A fost studiată perioada anilor 2010–2013. S-a constatat că bugetul a fost serios prejudiciat, inclusiv, în urma distribuirii ilegale a surselor financiare în cadrul proiectului 2 KR. 

Evident, în primul rînd, procurorii au învinuit conducătorii firmelor care au depus acte false la AIPA, după care s-a luat și de angajații Agenției. Cea mai mare parte a subvențiilor a fost prevăzută pentru achiziționarea tehnicii, care, în realitate, nu a fost procurată. 

În rezultat, anul curent, AIPA a declarat decisiv că fermierii care au încălcat condițiile contractuale de valorificare a subvențiilor primite, vor întoarce statului sumele de care au beneficiat în perioada anilor 2013–2015. Totodată, au decis să ignore problemele legate de 2KR și să caute încălcări în altă parte. 

La acest capitol, Agenția a numit înstrăinarea totală sau parțială a mărfurilor pentru care au fost alocate subvențiile; sacrificarea bovinelor de reproducție, pentru creșterea cărora au fost alocate surse; ascunderea informației cu privire la accesarea granturilor; eșecul întreprinderilor; refuzul de a primi investiții și defrișarea plantațiilor ș.a.m.d. 

Ce-i de spus aici? Unii fermieri defrișează plantațiile pentru că, în condițiile lipsei pieței de desfacere, uneori, este mai simplu să renunți la culturile multianuale decît să investești bani în ele ca mai apoi să strici marfa sau să o vinzi pe 2 bani. Da, și bovinele sunt sacrificate nu pentru că viața este foarte bună. Probabil că oamenii au epuizat rapid banii pentru furaje, pe timp de secetă, acestea se scumpesc esențial, fermierii investesc banii în altă sferă și de multe ori o dau în bară. 

Evident, fiecare caz în parte trebuie clarificat. Fermierul a cheltuit banii statului pentru o cauză anume sau, pur și simplu, a trăit pe picior larg. Însă, problema mai constă și în faptul că fermierii noștri nu întotdeauna dețin informația completă, pentru că, condițiile de accesare a subvențiilor se modifică permanent. De aceea, de multe ori, fermierii nimeresc în capcană fie din neștire sau, cum se spune, din simplă naivitate. 

Cerințe și realități 

Perioada de primire a cererilor pentru alocarea subvențiilor din partea statului se va încheia pe 31 octombrie, cînd se vor încheia lucrările agricole de bază. Numai în prima lună de primire a cererilor au parvenit 1700 de solicitări, iar suma ajutorului așteptat a ajuns la 265 milioane de lei. Către sfîrșitul lunii octombrie sunt așteptate pînă la 4000 de cereri, respectiv, suma necesară pentru subvenționare va crește de mai bine de două ori. 

Este pregătit oare Ministerul Agriculturii pentru asemenea cheltuieli? Potrivit informațiilor oferite de ministerul de ramură, în acest an, pentru subvenționarea producătorilor agricoli, sunt prevăzute surse în mărime de 900 milioane de lei. În această sumă intră și cele 387 de milioane promise Moldovei în cadrul Programului ENPARD (dezvoltarea agriculturii și regiunilor). Însă, Europa nu a alocat încă banii menționați și nici nu se știe cînd îi va aloca. În afară de aceasta, din sursele Fondului de subvenționare pentru acest an, se preconiza achitarea datoriilor la subvenții pentru ultimii doi ani — în sumă totală de 263 de milioane de lei. Reiese că, la ora actuală, suma reală pentru achitarea subvențiilor constituie doar 250 de milioane. Adică, chiar mai puțin decît suma solicitată în cererile depuse în prima lună. 

Totodată, urmărind promisiunile generoase ale funcționarilor din cadrul Ministerului Agriculturii, colegii lor de la Ministerul Finanțelor s-au alertat și au propus să se recunoască faptul că, de fapt, bani nu sunt și că agricultorii nu ar trebui să se bazeze pe ajutorul din partea statului. 

Vise neîmplinite 

Multe discuții și dispute a generat subiectul creditului polonez în mărime de 100 de milioane de euro cu o rată procentuală de 0,15 anual și în care și-au pus multe speranțe producătorii agricoli. Acordul cu privire la acordarea ajutorului a fost semnat de Polonia și Republica Moldova încă în primăvara anului 2014. Fermierii, nici pînă în ziua de astăzi, nu au văzut acești bani. 

Problema constă în faptul că Ministerul Agriculturii și Ministerul Finanțelor, multă vreme, nu s-au putut înțelege cu privire la faptul cine va distribui creditul polonez. Ulterior, a fost luată, totuși, o decizie — de a transmite gestionarea creditului băncilor comerciale. Evident, în acest caz, procentul de creditare a crește de cteva ori — pînă la 5% anual. 

Motivînd această decizie, reprezentanții Ministerului Finanțelor au explicat că statul, chipurile, nu-și poate asuma responsabilitatea pentru fermierii care nu vor putea restitui creditul, iar băncile dispun de o experiență vastă în acest sens. În schimb, Ministerul Finanțelor și-a rezervat dreptul de a desemna băncile. La rîndul său, partea poloneză nu salută această decizie și, respectiv, acordul cu privire la acordarea împrumutului de 100 de milioane de euro ar putea fi declarat nul.

Visarion Ceșuev, doctor în științe economice: 

«Situația cu privire la întoarcerea subvențiilor este fără precedent. Poate fi vorba despre distribuirea protecționistă și frauduloasă a subvențiilor de către fostul Executiv. Agenția pentru distribuirea subvențiilor, creată pe lîngă Ministerul Agriculturii, a distribuit sursele financiare ale statului absolut subiectiv. În acest fel, o oarecare firmă a primit milioane, cea mai mare parte din toate subvențiile, iar alte 3-4 mii de gospodării țărănești au împărțit între ele partea cea mai mică. La drept vorbind, în timpul guvernării comuniștilor, numărul beneficiarilor de subvenții depășea 100 de mii. Uneori, unui fermier simplu nu-i ajungeau 10 — 15 mii, el prezenta proiecte și era ajutat. 

Începînd cu anul 2009 și pînă în 2015 inclusiv, banii erau distribuiți de mai marii din cadrul Agenției, care ofereau bani cui doreau sau cui i se indicau. Este și firesc că în rezultatul samavolniciei lor au fost inițiate cauze penale, care demonstrează că se achitau bani imenși firmelor, care, în consecință, nu au putut prezenta documente justificative cu privire la valorificarea totală a subvențiilor. Acum, asta se numește — păianjenii se devorează pe ei înșiși. Ei nu știu cine a furat mai mult, cine este mai vinovat și pe cine să pună toată responsabilitatea pentru a ieși uscați la mal, așa cum se întîmplă și cu miliardul furat. 

Acum, subvențiile se distribuie conform unei noi scheme, care solicită și mai multe documente, însă, puține s-au schimbat în principiu. Din nou, distribuirea depinde de funcționarii din cadrul Ministerului Agriculturii. Presupun că tot procesul va fi mult mai birocratizat, vor apărea modalități mult mai viclene de luare a mitei, comisioane ilegale și noi scheme corupte».