La
opt orașe din Moldova le-a fost atribuit statut de municipiu datorită inițiativei legislative a deputaților în Parlament din
partea PCRM
Joi, 3 noiembrie, cu votul a 55 de deputați, Parlamentul a
adoptat în lectură finală proiectul de lege care prevede atribuirea statutului
de municipiu la opt orașe din țară: Edineț, Hîncești, Orhei, Soroca, Ungheni, Cahul, Ciadîr-Lunga și
Strășeni.
Respectivul
proiect de lege, inițiat de aleșii poporului din partea Partidului Comuniștilor
din Republica Moldova, este direcționat la dezvoltarea economică a acestor
localități din Moldova.
Unul din
autorii proiectului, deputatul din partea PCRM Elena Bodnarenco, a menționat că
statutul de municipiu subînțelege extinderea autonomiei locale, a drepturilor,
împuternicirilor și obligațiilor organelor de administrare publică de nivelul
întîi.
Schimbarea statutului de oraș pe cel de municipiu mai subînțelege relații
nemijlocite cu Ministerul Finanțelor în ceea ce privește virarea directă a
transferurilor, consiliul raional în rol de intermediar fiind exclus.
«De facto, pînă la ziua de astăzi, orașele cu
populația de 35-40 mii de oameni, cum sunt Cahul, Soroca și Ungheni, dispuneau
de aceleași împuterniciri de care dispun localitățile cu o populație de 1,5-2
mii de oameni. Și asta în situația în care aceste orașe oferă și servicii cu
caracter statal, deoarece în ele se află filiale ale unor structuri de stat.
Și, clar lucru, autoritățile acestor orașe oferă servicii unui număr mult mai
mare de cetățeni. În al doilea rînd, respectivele orașe participă ori au
definitivat proiecte de prestare a serviciilor comunale, cum ar fi alimentarea
cu apă potabilă, construirea sistemelor de canalizare, a drumurilor, a
iluminatului stradal și în localitățile care se află în apropiere nemijlocită
de aceste orașe. De exemplu, Soroca, Hîncești, Cahul și Ungheni au participat
la proiectul Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare pentru extinderea
sistemelor de canalizare în teritoriul respectivelor raioane. În acest caz,
orașele devin nu pur și simplu unități administrativ-teritoriale — ele devin
centre de dezvoltare. Pe viitor, vor deveni centre de prestare populației a
unor servicii de calitate înaltă cu caracter statal.
Respectivul proiect
de lege prezintă și lista indicatorilor în baza cărora orașul are dreptul să
pretindă la statutul de municipiu. Precum și satul — ceea ce nu a fost pînă
acum — poate să pretindă la statutul de oraș. De exemplu, sate mari, cum ar fi
Congaz, pot obține statutul de oraș.
Proiectul de lege adoptat este primul pas pe
calea realizării visului de mulți ani al cetățenilor noștri și al
conducătorilor locali.
Acum noi lucrăm asupra completării statutului cu
împuterniciri suplimentare și, ca urmare, cu o finanțare suplimentară.
Comuniștii au prevăzut în acest proiect de lege stabilirea unei norme de
defalcare în bugetele locale a impozitului pe venit în mărime de 40%, spre
deosebire de 20% prevăzute de legislație în procesul fiscal-bugetar de astăzi.
Parlamentul n-a susținut această propunere a noastră. Deci, va fi nevoie să
găsim argumente suplimentare pentru a-i convinge pe colegi să lase în orașe mai
mulți bani din ceea ce cîștigă locuitorii lor. Și asta pentru că defalcările de
la impozitul pe venit înseamnă rețineri din salariul persoanelor care lucrează
anume pe teritoriul localității date.
Altfel spus, proiectul de lege adoptat trebuie
să devină un stimulent pentru dezvoltarea localităților țării. Participarea la
proiecte, îmbunătățirea calității serviciilor oferite, precum și a
infrastructurii, în viitor se va reflecta benefic și asupra calității vieții
populației. Doar conform practicii mondiale, cu cît e mai ridicat nivelul de
urbanizare, cu atît e mai înalt nivelul economic de dezvoltare a țării», a
subliniat Elena Bodnarenco.
Este necesar de concretizat
că această lege va intra în vigoare, începînd cu 1 ianuarie 2017.
Marina Țurcan
скачать dle 10.6фильмы бесплатно