Alegere regională în dimensiune națională

Statutul Adunării Populare a Găgăuziei este unul înalt nu doar la nivel regional, ci și la nivel național, însă acest lucru nu se reflectă în nici un mod în programul majorității candidaților

Pe 20 noiembrie în Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia (Gagauz Yeri) vor avea loc alegerile în organul legislativ local — Adunarea Populară a Găgăuziei (APG).

Alegerile în APG au loc după sistemul de circumscripții cu un singur mandat. Regiunea este împărțită în 35 de circumscripții electorale, din fiecare în Adunarea Populară se alege cîte un singur deputat. La momentul încheierii procedurii de înregistrare, numărul pretendenților la mandatul de deputat în parlamentul regional a ajuns la 126. Din aceștia, 85 se înaintează pe sine în calitate de independenți, ceilalți sunt înaintați din partea unor anumite formațiuni politice.

În competența Adunării Populare a Găgăuziei intră:

— adoptarea actelor normative în domeniile stabilite, obligatorii pentru executare în teritoriul Găgăuziei;

— soluționarea problemelor privind organizarea teritorială a Găgăuziei, stabilirea și schimbarea categoriei localităților, a hotarelor raioanelor, orașelor și satelor, a denumirii și a schimbării denumirii lor;

— participarea la realizarea politicii interne și externe a Moldovei în problemele ce țin de interesele Găgăuziei;

— determinarea modului de organizare și activitate a organelor de administrare publică locală din Găgăuzia și a asociațiilor de cetățeni, cu excepția partidelor și a altor organizații social-politice;

— fixarea, organizarea și desfășurarea alegerilor deputaților în Adunarea Populară și confirmarea componenței Comisiei Centrale Electorale responsabile pentru desfășurarea alegerilor; fixarea alegerilor în organele de administrare publică locală ale Găgăuziei;

— realizarea dreptului la inițiativă legislativă în Parlamentul Republicii Moldova etc.

După cum se vede din enumerarea de mai sus, statutul APG este suficient de înalt nu numai pentru nivelul regional, ci și pentru cel național. Însă nu se resimte deloc sau aproape deloc în programele electorale ale majorității candidaților.

Actualele alegeri în Adunarea Populară diferă de cele precedente prin dominarea considerabilă a cotei candidaților independenți în raport cu candidații înaintați de partidele politice.

Astfel, dacă în timpul celor două campanii electorale precedente numărul candidaților înaintați de partide depășea, fie și nesemnificativ, numărul celor independenți, de data aceasta numărul celor din urmă e mai mare de aproape o dată și jumătate. Și asta pune pe gînduri, respectivele gînduri fiind nu din cele nepărtinitoare față de regiune și, la drept vorbind, nici față de candidații independenți.

Probabil, calitatea de «candidat independent în APG» poate fi ușor convertită — în numerar, funcție sau inviolabilitate juridică (desigur, relativă — pînă la schimbarea conjuncturii). Vorbind mai pe de-a dreptul, mandatul de deputat în Adunarea Populară este perceput de unii sau ca business-patentă, sau ca o indulgență pentru viitoarele păcate. Și una, și cealaltă — clar lucru! — nu au nimic comun nici cu dezvoltarea autonomiei, nici cu exprimarea intereselor găgăuzilor.

Totodată, după cum menționează unii dintre observatori, în ultimii ani, Găgăuzia s-a transformat într-o monedă de schimb pentru politicienii Moldovei, «care tind să-și mărească electoratul prin toate mijloacele posibile». «Cu regret, mulți politicieni folosesc Găgăuzia pentru a intimida anumite categorii de alegători la Chișinău și în alte orașe mari, prezentîndu-le autonomia ca o sferă de interese a Moscovei. Politicienii de nivel local preiau tendințele care există la nivel național și astfel cultivă fobii față de poporul Găgăuziei», menționează unii activiști locali. Totodată, ei constată că, în rezultatul respectivei situații, «problemele regiunii s-au mutat pe al doilea plan».

Ar mai fi de adăugat că problemele Găgăuziei s-au îndepărtat pe al doilea plan și pentru organul legislativ din regiune. Această concluzie poate fi trasă chiar și făcînd cunoștință doar pe deasupra cu declarațiile aleșilor poporului găgăuz, care abundă cu antiteze de tipul «Est-Vest», «UV-UE» etc.

În opinia experților, nu e deloc simplu a face prognoze referitor la amplasarea în APG a forțelor politice după 20 noiembrie, deoarece principala luptă pentru reprezentanță în organul legislativ se desfășoară nu în ziua alegerilor, ci după alegeri. În acest context, comentatorul newsmaker.md relevă că «la începutul mandatului actualului corp de deputați, cea mai numeroasă fracțiune era cea a Partidului Democrat, care la alegeri (2012 — «C») n-a izbutit să-l treacă în APG nici pe unul din candidații săi, în schimb, mai tîrziu, a reușit să-i convingă pe mulți dintre aleșii independenți să se mute sub drapelul lui».

«Un exemplu similar s-a întîmplat și cu fracțiunea liberal-democraților, în care după alegeri au intrat cîțiva deputați independenți. De acum la mijlocul mandatului APG, după o serie de plecări și mutări ale deputaților dintr-o fracțiune în alta, grupurile politice au devenit atît de indefinite, încît era imposibil să spui cu toată siguranța din ce fracțiune face parte cutare sau cutare deputat», relevă newsmaker.md.

Să ne întrebăm: în situația unor asemenea strămutări intensive în cadrul organului reprezentativ regional, e posibil oare ca deputații să-și îndeplinească programele electorale? În loc de a răspunde, vom avertiza că, la alegerea și de data aceasta în APG a așa-numiților candidați independenți, repetarea componenței APG ineficiente pentru regiune este inevitabilă.

* * *