Încă un jug de la FMI

Joi, 17 noiembrie,  Parlamentul Moldovei a adoptat legea cu privire la atragerea creditului extern de la Fondul Monetar Internațional.

În cadrul ședinței organului legislativ al țării, ministrul Finanțelor, Octavian Armașu, a comunicat că acest credit va intra în țară în trei etape. Prima lui parte, în sumă de 24 milioane de dolari, Moldova o va primi de acum în luna decembrie anul curent. În particular, banii acestui credit vor fi direcționați spre finanțarea deficitului de buget, care va alcătui suma de 4,2 miliarde de lei. Încă o parte a creditului va fi folosită pentru achitarea creditului luat de la Banca Mondială și de la Guvernul României.

De asemenea, Octavian Armașu a informat Legislativul că, pe parcursul anilor 2017-2018,  în Moldova vor intra încă 26,2 milioane de dolari, concretizînd că plățile pentru deservirea creditului acordat de FMI vor fi achitate din contul bugetului de stat al țării. Comisionul pentru obligații va alcătui 0,15%, iar costul deservirii – 0,5% anual. Ministrul Finanțelor a mai concretizat că în cazul în care Republica Moldova va îndeplini termenele de achitare a creditului, comisionul pentru deservire îi va fi recuperat. Termenul de achitare a creditului constituie 10 ani.

Deputatul din fracțiunea PCRM, vicepreședintele Comisiei parlamentare pentru economie, finanțe și buget, Oleg Reidman, a supus criticii respectivul document,  care, în opinia lui, ”împovărează într-o mare măsură viitoarele noastre bugete”.

”Acordul semnat cu FMI a conținut un șir de precondiții, pe care Guvernul nostru le-a îndeplinit prin asumarea de răspundere. Și eu nu înțeleg de ce astăzi această răspundere, inclusiv legile cu privire la împrumuturi, este pusă și pe seama Parlamentului? Putem să-i propunem Guvernului să adopte legea cu privire la asumarea de răspundere și las să răspundă Guvernul pentru toate: și pentru acele precondiții pe care le-a îndeplinit, și pentru cele pe care și le va asuma în viitor, și pentru acest împrumut.  La moment, noi nu avem o bază legislativă prin care am putea să determinăm cîți bani va fi necesar să împrumutăm anul acesta, la anul viitor și așa mai departe. Mai mult decît atît, proiectele propuse într-o mare măsură împovărează viitoarele noastre bugete. Și, în esența lor, ele nu sunt altceva decît un sprijin pentru Guvern în lipsa lui de disciplină la formarea părții de venituri a bugetului”, a spus Oleg Reidman.