Încă o bombă în educație

La Ministerul Educației se discută concepția noii optimizări a sistemului de învățămînt mediu. Care în esență, vine să-l distrugă complet

Potrivit ministrului Corina Fusu, este vorba despre reducerea numărului de directori de școli, care vor fi conduse de consorții (ministrul nu a reușit să inventeze un cuvînt mai deștept, nici chiar computerul nu-l recunoaște imediat) formate din 4-5 instituții de învățămînt. În acest caz, funcția de director poate să nu revină unui pedagog, ci unui manager, care, în opinia ministrului ce nu pricepe o iotă în domeniul educației, va gestiona eficient sursele financiare.

De unde să știe ministrul că un director de școală nu este contabil, ci, în primul rînd, un bun organizator al procesului de studii în școala lui. În sarcinile lui intră controlul procesului de studii, calitatea acestuia, crearea condițiilor necesare pentru procesul de bază în școală, respectarea regulii corespunzătoare și disciplinei de muncă. În afară de aceasta, directorul dirijează activitatea consiliului pedagogic al școlii.

Toate acestea se includ în funcțiile directorului. De aici reiese că el, pur și simplu, este obligat să fie pedagog. Nu în zadar, pînă la venirea la guvernare a actuali puteri care nu pricepe absolut nimic în educație, în funcția de directori erau numiți profesori cu stagiu pedagogic de cel puțin cinci ani.

În continuare — și mai grav. Reducerea numărului de directori, în opinia aceluiași ministru, este necesară în legătură cu faptul că ei, directorii, ridică cele mai mari salarii (evident, comparativ cu restul pedagogilor), care constituie o cotă considerabilă a fondului de salarizare în sistemul educației. Dar ce salariu are ministrul Educației și funcționarii din cadrul acestei instituții?

Dacă salariul unui director de școală, care poartă responsabilitate personală pentru toate cele menționate mai sus, care, împreună cu tot colectivul pedagogic, pregătește viitorul societății noastre, este mare, atunci ce putem spune despre salariul directorului ANRE, care nu răspunde pentru nimic?

Ce putem spune despre salariul procurorilor, judecătorilor, bancherilor și tot felul de alți miniștri și funcționari din ministerele lor? Dacă nu ar fi profesorii și directorii de școli — nu ar fi nici miniștri, nici bancheri, nici judecători, nici procurori, nici directori ANRE.

Însă, acestea sunt raționamente și argumente absolut străine pentru actualul ministru al Educației. Ministru fixat pe concluziile experților estonieni. Celor care au devastat totul în Estonia lor din care a rămas doar denumirea. În schimb, de acolo vin experții corespunzători pentru a o învăța pe această corigentă — ministra Educației din Moldova. Să o învețe cum să distrugă totalmente sistemul educației în Moldova.

Actuala ministră a Educației nu a inventat nimic nou. Ea îndeplinește consecvent sarcinile impuse de stăpînii ei, activitate începută încă de predecesoarea sa Maia Sandu, în vederea distrugerii sistemului învățămîntului în Moldova, în vederea distrugeri viitorului nostru, statalității noastre.

În legătură cu acest fapt, este foarte interesantă poziția profesorilor și directorilor de școli față de inițiativa respectivă, pentru că anume voi, mult stimați colegi, ați votat în masă pentru această guvernare. Iată și rezultatele. Statistica este o chestiune încăpăținată. Astăzi, doar 10 la sută dintre absolvenții universităților și colegiilor pedagogice se angajează la muncă în școli. Principalul motiv — salariile mizere.

Unde sunt acele înlesniri în mărime de 100 de mii de lei pentru procurarea locuinței și primele serioase, pe care le ofereau comuniștii, atunci cînd erau la guvernare, tinerilor specialiști, inclusiv, profesorilor care veneau să activeze la sat? Unde sunt acele majorări salariale substanțiale, în primul rînd, pentru profesori? Unde sunt acele școli și grădinițe noi, care se construiau în conformitate cu programul «Satul Moldovenesc»? Și tot așa în continuare…