Moldova
este o țară mică, unde, tradițional, legăturile de rudenie și de clan joacă un rol imens
Există o
afirmație precum că statul este condus de elite. Probabil că acest lucru este
echitabil pentru țări mult mai civilizate, dar nicidecum pentru Moldova zilei
de astăzi. Cu toate
acestea, cei care se află astăzi la guvernare «stataliștii plugului» se
consideră elită. Cine i-a desemnat în această categorie și în baza cărui drept
— nu este clar.
Schimbarea gărzilor
Pe vremea
sovietică, RSSM era condusă de specialiști instruiți — acest lucru poate fi
negat doar de Mihai Ghimpu. Cu adevărat, în raport cu acest personaj se
potrivește perfect zicala: pe unii puterea îi lovește în cap, pe alții puterea
îi lovește peste cap.
Erau specialiști
instruiți cu stagiu mare de lucru, oameni care au absolvit universități
prestigioase pe dimensiunea economică și gestionarea gospodăriei statului. Dar
și studiile la Școala Superioară de Partid erau o forjerie excelentă de
management, așa cum se obișnuiește să se spună astăzi. Sistemul nu permitea
diletantism la acest nivel.
Diletantismul a
venit după prăbușirea Uniunii Sovietice, atunci cînd la guvernare s-au avîntat
agronomii de ieri, șefii de șantier, președinții de sovhozuri și directorii
fabricilor de vinuri. Oameni care habar nu aveau despre conducerea statală, în
schimb, prezentau cursurile politice de trend. Și cel mai important, ardeau de
nerăbdare să participe la hoția bogățiilor acumulate de RSSM. Fiți de acord —
nu este vorba despre furtul unui camion de mere de la colhoz.
Aceștia au fost
urmați de multitudinea de rude, cumetri, nași, fini sau pur și simplu buni
prieteni cărora, evident, le era mult mai confortabil să stea în fotolii
confortabile și să ia mită pentru o semnătură decît să prășească porumbul pe
cîmp.
Străinii
nu trec pe aici
Coada era supra
crescută pe timpul lui Petru Lucinschi, dar fenomenul
cumetrismului-nănășismului a reușit să fie stîrpit în 2001, odată cu accederea
PCRM-ului la guvernare. Pe parcursul a opt ani de zile, lor, specialiștilor
nănășiștilor nu le-a fost dulce deloc, or, comuniștii desemnau în funcții de
conducere oameni indiferent de legăturile lor de rudenie și naționalitate, ci
doar în baza principiului raționalității. Însă, pe 7 aprilie 2009, ei au reușit
să organizeze o sărbătoare pe ulița lor.
Iată aici am și
primit minunata ilustrare a conceptului de «interese de clan». În ochii uimiți
ai societății moldovenești s-a dat gîlceava murdară de după culise între aliații
AIE, care încă mai ieri se îmbrățișau drăguți și prietenește, pentru «cotele»
de la putere, iar rezultatul generat a rezumat în faptul că în fotoliile de
conducere au început să se instaleze, rînd pe rînd, nici pe departe
profesioniști recunoscuți în țară și peste hotare, ci rude, prieteni și bune
cunoștințe ale liderilor partidelor din alianță.
În Occident acest
fenomen a fost botezat «capitalism de cumetrie». Deși, cred că aici nici nu
miroase a capitalism, în schimb, se simte un iz de feudalism.
Corupție totală,
cumetrism total, minciună și trădare absolută, intrigi murdare totale,
acoperire circulară reciprocă s-a instalat la toate nivelurile conducerii
statului.
Guvernarea s-a
transformat într-o mare «piramidă» ce prelucrează creditele și granturile de
peste hotare, oferite generos de către instituțiile financiare de peste hotare,
iar responsabilitatea de a returna banii a fost pusă pe umerii acelor «proști»,
care, la drept, vorbind, au legalizat această putere. Un joc minunat cu
victorie garantată!
Ei bine, iar un om
de rînd, chiar dacă ar avea și cinci stele pe frunte, dar fără bani, fără
protecție, fără legături, rude și protectori — pentru nimic în lume nu va putea
ajunge la această guvernare.
Totul decurge conform regulilor de clan
Nu au mai rămas în
Moldova prostuți naivi care consideră că în această țară guvernează legile
democratice consfințite în actele normative. Mai ales atunci cînd vezi cum
judecătorii Curții Constituționale folosesc Legea Supremă în calitate de hîrtie
igienică. În granițele clanului normele neformale interne de grup și regulile
de comportament joacă un rol mult mai
important decît legile formale și nerespectarea celor din prima categorie se
pedepsește mult mai serios decît nerespectarea celor din a doua categorie.
Tot ceea ce se
întîmplă în Moldova este lupta clanurilor politice pentru putere. Unul dintre
motivele de bază — resursele limitate ale țării. Totodată, între clanurile de
la putere se duce un război indirect pentru sferele de influență asupra
instituțiilor de stat, asupra instrumentelor ce permit gestionarea puținului
care a mai rămas.
Iar cel mai oribil
este faptul că în toată această luptă, poporul rămîne unicul ostatic. Poporul,
așa cum a fost fragmentat, așa și rămîne pe diferite laturi ale baricadei.
Poporul este folosit după care este lăsat uitării. (Nu există nici un motiv să
credem că cel e-al cincilea președinte al țării va proceda altfel).
În ultima perioadă,
au apărut opinii larg răspîndite precum că Moldova este condusă de oligarhi.
Sau de un singur oligarh, ceea ce nu este important în esență. Problema constă
în altceva — în condițiile Moldovei nu poți cîștiga bani mari. De asta și se
văd nevoiți oligarhii sau oligarhul să ia comenzi din alte părți. Anume din
acest motiv, astăzi, Moldova s-a transformat nu doar într-o «spălătorie»
internațională de bani, dar și într-un centru pentru comercializarea ilegală a
armelor, drogurilor și diamante din Africa de Sud.
Anume pe această bază ei
își cîștigă veniturile. Iar funcționarea unor asemenea scheme este comodă doar
în condițiile unei crize politice cronice. Criză la care asistăm, deja, de
șapte ani. Criză care ar lua sfîrșit doar în două cazuri: fie că aceste
persoane vor plesni de lăcomie (ceea ce este puțin probabil), fie că noi înșine
ne vom conjuga eforturile și-i vom hrăni cu laxative pînă vor crăpa.
Eugeniu Tamanțev
скачать dle 10.6фильмы бесплатно