Nenumărații

Recensămîntul populației și locuințelor din 2014 — cel mai ridicol și fără sens

Despre recensămîntul populației și locuințelor, care s-a desfășurat acum trei ani, aproape toți cetățenii țării vorbesc cu ironie, iar liberalii — cu indignare. Ei nu s-au așteptat la asemenea rezultate, dar poate că și rezultatele recensămîntului s-au calculat atît de greu anume pentru că rezultatele sînt, de fapt, altele? Nu se înscriu în legenda «marii uniri» și autoidentificarea cetățenilor Moldovei.

Liberalii s-au greșit în calcule

Conform rezultatelor recensămîntului din 2014, anunțate recent, doar 7 % din cetățenii Moldovei se consideră români. Pentru Mihai Ghimpu, această noutate a venit ca o lovitură sub centură. Evident, domnul liberal principal a vorbit despre mîna Moscovei pe care el permanent o vede în coșmarurile sale. În opinia lui, rezultatele recensămîntului au fost falsificate în favoarea Kremlinului, de parcă Kremlinul nu ar mai avea cu ce se ocupa decît să numere moldovenii. Potrivit calculelor personale ale liderului liberal, în Republica Moldova locuiesc 85 % de români moldoveni, care vorbesc limba română. Pentru a demonstra acest lucru, în opinia dînsului, este necesar de a organiza un recensămînt repetat și, pe toți oamenii care se consideră moldoveni — 75,1 %, de a-i înscrie urgent ca și români, dar pentru că nici așa nu se va obține indicele de 85 %, de a atribui acestei categorii cetățenii Moldovei care se declară a fi de alte naționalități.

Apropo, despre limba română — s-a constatat că 23,5 % dintre cetățeni ai Moldovei vorbesc româna? Dar cum s-a primit că 7 % se consideră români, iar 23,5 % vorbesc româna? Totul este foarte simplu. Copilul merge la școală, iar acolo i se predă limba română și istoria, tot a României nu a Moldovei. Tinerii, care s-au maturizat în ultimii opt ani de zile, nici nu presupun că pe lume mai poate exista și limba maternă moldovenească. Dar și maturii, auzind din ecranele televizoarelor doar limba «română», uită despre limba moldovenească în care au rostit primele lor cuvinte.

Iar despre cine controlează la noi cea mai mare parte a eterului se știe demult. Cîteva posturi de televiziune aparțin liderului Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc. Trebuie să presupunem că și rezultatele recensămîntului s-au obținut nu fără ajutorul democraților, care țin din scurt toate structurile statului. Prietenește au trecut la limba română și jurnaliștii televiziunii naționale, care, apropo, se întrețin din sursele cetățenilor moldoveni, dar nu a celor români.

În schimb, din cîte s-a aflat, recensămîntul populației a fost achitat de Uniunea Europeană și România. Despre aceasta a declarat deputatul român, Constantin Codreanu. Iar banii, potrivit lui, nu au fost utilizați conform destinației, ci pentru «promovarea stalinismului în cel de-al doilea stat românesc și alimentarea mitului despre națiunea civilă moldovenească», ceea ce contravine absolut sarcinii unioniștilor.

Evident, unioniștilor moldoveni și fraților lor de peste Prut, le pare foarte rău că în «provincia românească» — așa cum numesc ei Republica Moldova, trăiește un număr atоt de mic de români, pentru că cetățenia română se oferă la stînga și la dreapta de ani de zile. Unde mai pui că în perioada organizării recensămîntului, mulți locuitori ai Moldovei au primit scrisori prin intermediul cărora li s-a reamintit că ei au depus jurămînt statului românesc și că acum sînt, pur și simplu, obligați să-și confirme identitatea românească. Oare în care alt stat civilizat mai poate fi văzut asemenea lucru! În anii de independență, zeci de mii de moldoveni au primit cetățenia rusă, însă, nimeni nu i-a obligat să renunțe la naționalitatea lor și să numească limba rusă drept limbă maternă. Nici alte state nu cer schimbarea naționalității.

Incapabilii

Conform articolului 9 din Legea cu privire la recensămînt, «Generalizarea datelor recensămîntului se efectuează în modul şi în termenele stabilite de Biroul Naţional de Statistică. Termenul-limită de publicare a rezultatelor finale nu va depăşi 27 de luni de la momentul de referinţă al recensămоntului». Adică, mai devreme se poate, mai tîrziu — nu. Noi, însă, am așteptat mult mai mult. Parlamentul a aprobat chiar o lege specială, care a obligat Biroul Național de Statistică să publice datele recensămîntului nu mai tîrziu de 31 martie.

Se poate presupune că un impediment pentru anunțarea rezultatelor au fost alegerile, în mare parte, cele prezidențiale. Doar se presupunea că numărul alegătorilor este mult mai mare, iar în perioada alegerilor, acest lucru este foarte comod. Potrivit datelor recensămîntului din 2014, dar anume ele au fost luate ca bază în procesul de tipărire a buletinelor de vot, în Moldova locuiau 3,4 milioane de oameni.

Însă, cel mai nefericit lucru este faptul că populația Moldovei devine inaptă. În mare parte, acest lucru se referă la localitățile rurale, unde, în mare parte, locuiesc pensionari și copiii rămași în grija lor. În asemenea sate nici nu poate fi vorba despre dezvoltarea economică, ele sînt fără perspectivă și de aceea nu prezintă niciun interes pentru actuala guvernare.