Cum vor dicta, așa vor număra?

Recensămîntul populației din 2014 continuă să fie o «gaură neagră» în statistica națională

Din ziua desfășurării recensămîntului populației au trecut aproape doi ani și jumătate. Poporul a început, deja, să uite cum a trecut acest proces. Unii cetățeni, în general, nu înțeleg cum a fost acest proces pentru că recensămîntul i-a ocolit. Procesul a fost absolut neadecvat dar și foarte misterios. După toate probabilitățile, poporul Moldovei nu va afla niciodată toate subtilitățile.

Neglijență sau indicații?

Legea «Cu privire la recensămîntul populației și locuințelor din Republica Moldova în 2014» a fost adoptată pe 26 aprilie 2012. Cu doi ani înainte de implementarea ei de facto. Timp pentru pregătire a fost mai mult decît suficient. Cu toate acestea, colectarea datelor despre noi cu dumneavoastră a intrat în impas. În timpul desfășurării ultimului recensămînt, presa a abundat în informații despre tot felul de încălcări. S-a strigat și s-a tot strigat și cu asta s-au terminat toate.

Pe 20 octombrie, de Ziua mondială a statisticii, prim-ministrul Pavel Filip a decis să felicite cei mai importanți statisticieni din Moldova cu ocazia acestei sărbători, însă, pentru început i-a certat pentru faptul că au întîrziat mult prea mult cu prelucrarea datelor recensămîntului și le-a amintit că sursele financiare alocate în acest scop au fost utilizate irațional. Menționăm că, inițial, pentru desfășurarea recensămîntului s-a cheltuit 78,5 milioane de lei, iar ulterior, au mai fost necesare 8 milioane. Deși, înainte de asta, autoritățile declarau că în acest scop s-au alocat 89 de milioane de lei, dintre care 23 de milioane au rămas neutilizate.

Procuratura municipală a intentat chiar și un dosar penal împotriva colaboratorilor Biroului Național de Statistică. Ei erau bănuiți de organizarea schemelor criminale și utilizarea ilegală a surselor prevăzute pentru organizarea recensămîntului populației în 2014. Se menționa despre o schemă frauduloasă prin care s-au spălat 1,8 milioane de lei. Banii nu au fost cheltuiți conform destinației, adică pentru amenajarea spațiilor de lucru și pentru procurarea mărfurilor de birotică. De asemenea, s-a specificat despre existența unui contract dubios pentru achiziționarea mărfurilor în sumă de 9,2 milioane de lei. Oamenii legii au invocat Art. 191 p.5 din Codul penal al Republicii Moldova «Delapidarea averii străine în proporții deosebit de mari».

Pe cît de implicată este în acest scandal fosta șefă a BNS Lucia Spoială, care a plecat în demisie la mijlocul lunii februarie anul curent, sau succesorul acesteia — domnul Marin Gospodarenco, care, în luna mai i-a urmat exemplul, trebuie să decidă judecata. Cu toate acestea, pe responsabilitatea lor planează un alt păcat. De ce pe parcursul a doi ani de zile, anchetele recensămîntului «s-au prăfuit» în arhivele BNS? Este vorba despre neglijență sau indicația cuiva?

De ce durează atît de mult?

Conform Art. 9 al legii cu privire la recensămînt: «Datele recensămîntului sunt făcute publice în ordinea și termeni stabiliți de Biroul Național de Statistică. Termenul publicării rezultatelor finale nu trebuie să depășească 27 de luni de la momentul critic al recensămîntului». De ce să se grăbească? Cu atît mai mult că recensămîntul s-a desfășurat absolut aiurea. Cu cît mai mult timp va trece, cu atît mai puțină atenție va fi acordată neregularităților desfășurării recensămîntului.

În orice caz, potrivit legii, rezultatele recensămîntului trebuiau să fie făcute publice încă în vară. Prevăzînd situația stupidă, BNS s-a adresat Guvernului cu un proiect pentru modificarea Legii cu privire la recensămîntul populației și a propus că termenul de publicare a rezultatelor nu va depăși 27 de luni, dar, deja, de la sfîrșitul anului în care a fost organizat referendumul. În acest fel, termenul se va calcula nu din data de 25 mai 2014, ziua încheierii recensămîntului, ci din data de 1 ianuarie 2015. Așa a și fost determinată data de 26 martie 2017.

Așa deci, domnilor, ni se garantează că în acest termen vom cunoaște rezultatele recensămîntului. La drept vorbind, nu nouă ci domnului premier, unde mai pui că această garanție vine de la însuși directorul general al BNS Vitalie Valcov, iar acest fapt este fixat pe site-ul Guvernului. Potrivit directorului general , «pînă la ora actuală (20 octombrie, nota autorului) au fost prelucrate aproape 96 la sută din anchete, iar către sfîrșitul lunii octombrie, adică cu două luni înainte de termenul stabilit de Comisia Națională pentru recensămîntul populației și locuințelor din 2014, procesul de introducere a datelor în sistemul informațional specializat va fi încheiat. Ulterior, datele vor fi verificate și pregătite pentru publicare, așa că pînă în martie 2017, rezultatele finale ale recensămîntului vor fi publicate».

Cu toate acestea, din nou, apar o mulțime de întrebări. Spre exemplu, dacă datele vor fi introduse cu două luni mai devreme, de ce să nu fie prezentate și rezultatele cu două luni mai devreme?

Or, de ce oare BNS a întins așa de mult timpul pentru ca acum să alerge înainte? oare nu este legat acest lucru de viitoarele alegeri prezidențiale? Către sfîrșitul lunii octombrie, rezultatele recensămîntului vor fi cunoscute, însă, nici pe departe tuturor.

Totodată, aceste date sunt foarte importante pentru cei care participă în aceste alegeri și se gîndește la modalitățile de falsificare a rezultatelor. Aici se impune un calcul foarte subtil. La alegerile parlamentare au fost deja prinși în capcană. Au existat mai mulți alegători decît cetățeni cu drept de vot. Această gafă a fost mușamalizată. Data viitoare va fi mai complicat.

Datele preliminare, anunțate de BNS, nici pe departe nu sunt pe placul tuturor — numărul populației Moldovei este sub 3 milioane de oameni (2 913 281), dintre care 11,29% (329 108) se află peste hotare. Conform recensămîntului precedent (anul 2004), în Moldova locuiau circa 3,4 milioane de oameni. Reiese că pentru regimul de la guvernare, în perioada preelectorală, este mai convenabil că folosească datele recensămîntului precedent. Fapt pe care, guvernarea, nu se intimidează să-l facă.

Recensămînt, dar nu pentru toți

Cel mai interesant lucru în toată această istorie este faptul că nu toți cetățenii țării au fost incluși în procesul recensămîntului. Iar conform calculelor preliminare, BNS a obținut o cifră exagerată. Mii de familii afirmă că nu au fost vizitați de recenzori la locul de trai. Pot spune cu siguranță, în calitatea mea de autor al acestui material, că familia noastră din trei membri, nu a participat la recensămînt. Despre același lucru vorbește aproape o treime din populația țării. Respectiv, în ce mod s-a stabilit, conform calculelor preliminare, că noi în Moldova suntem 3 milioane?