”Uciderea” rituală a ”Regimentului nemuritor”

Acțiunea ”Regimentul nemuritor”  a apărut ca și inițiativă populară și este una dintre cele mai sensibile și pătrunzătoare tradiții legate de Ziua Victoriei, care a apărut în ultimii ani.
Esența profundă a acestei acțiuni constă în faptul că în ziua de 9 Mai, oamenii ies în stradă cu portretele rudelor și apropiaților lor, care au luptat sau și-au pierdut viața pe front. Implementarea directă a renumitei fraze: ”Nimeni și nimic nu se uită”. Din amintirile fiecăruia despre eroii din familie a Marelui Război pentru Apărarea Patriei se formează memoria noastră colectivă. Anume acest lucru ne și determină să trăim Ziua Victoriei ca pe o sărbătoare profund personală.

Acțiunea ”Regimentul nemuritor” a căpătat o amploare atît de mare pentru că nu a apărut în birourile a tot felul de șefi și nici nu a fost rezultatul unor indicații sau circulare. Orice încercare de a o pune în serviciul partinic, de a o reorganiza prin metode birocratice riscă distrugerea spiritului ei popular.

”Regimentul nemuritor” sub patronajul lui Dodon, la fel ca și oricare alt funcționar, este un nonsens. Este o adevărată bătaie de joc de esența adevărată a acestei acțiuni.

Iarmarocul vanității în locul marșului memoriei. Un act publicitar fals și nereținut în loc de tristețe și mîndrie. Toate pentru spectacol în fața camerelor, rapoarte mincinoase despre zeci de mii de persoane ce mărșăluiesc – de multe ori mascați.

Dar ce-i n interior? Se aude oare șoapta memoriei, tristețea și mîndria printre țipetele isterice ale celor care conduc coloanele? Acest lucru nu se poate explica, ci se simte doar. ”Regimentul nemuritor” a lui Dodon a fost inițiat anume sub acea frază: ”sub patronajul”. Cu atît mai mult că, în același timp,  ”patronul” se afla în cu totul altă parte.  

Isteria demonstrativă organizată de socialiști în legătură cu marșul ”Regimentului nemuritor”.  Reprezentanții agresivi ai ”patronului” – Ion Ceban și Vlad Bătrîncea au încercat, cu pumni și injurii,  să alunge oamenii care mergeau spre memorial în afara ”patronajului” dodonist.   Imaginați-vă doar... lor le încurca imensa Panglică a Sf. Gheorghe. Lor le încurca Stindardul Victoriei. Lor le încurcau oamenii care au îndrăznit să nu se alăture marșului ”socialist”.

Mai tîrziu, propagandiștii socialiști au explicat: coloana ”alternativă” nu permitea ”Regimentului nemuritor” a lui Dodon să ajungă la memorial. Interesant, în ce instrucție se spune despre viteza de mișcare și timpul sosirii ”Regimentului nemuritor”? Și oare ”Regimentul nemuritor” se poate contrapune oamenilor care, de asemenea, mergeau la Memorial să se închine mormintelor eroilor căzuți ?  Se pare că da, se poate, în cazul în care este format de escroci politici și servește scopurilor lor meschine. Spectacolul s-a încheiat. Și s-a ajuns la un final care ar fi puțin să spunem că este o blasfemie.

Camerele de luat vederi ale posturilor de televiziune au imortalizat cum participanții la ”Regimentul nemuritor” aruncau portretele, cu care au mărșăluit spre memorial, într-o mare grămadă pe asfalt, apoi – toate au fost urcate într-o mașină și duse undeva la depozitare, probabil, pentru anul viitor.

Cei care au mărșăluit cu portretele rudelor lor, în afara ”patronatului” dodonis au luat portretele cu grijă acasă. Pentru a le pune la loc de vază, pentru a-i ține minte. În esență, ”Regimentul nemuritor” este istoria despre memorie, dar nu despre ”patronat”. De aceea și este nemuritor chiar și după retragerea socialiștilor sau altor ”patroni” în neantul rușinos.

Alexandr Boicoскачать dle 10.6фильмы бесплатно