În această săptămînă marcăm Ziua Internațională pentru protecția copiilor și Ziua Internațională a Copiilor – victime ale agresiunii. Care dintre cele două sărbători se potrivește mai bine pentru Moldova?
În conformitate cu ratificarea Convenției ONU cu privire la drepturile copilului, Moldova și-a asumat obligația să ocrotească copiii (conform Convenției, din această categorie fac parte toate persoanele sub 18 ani) de orice tip de discriminare, să le asigure protecție socială.
Fiecare generație, în opinia oamenilor mai în vîrstă, devine tot mai needucată, descătușată și fără principialitate. Așa a fost întotdeauna, în toate timpurile, drept exemplu erau aduși întotdeauna părinții: ”Iată cînd noi eram mici, noi nu ne permiteam asemenea lucruri!”.
Pentru copilăria noastră fericită!
Dacă e să dăm la o parte ideologia Țărilor Sovietelor, atunci copiii erau altfel pentru că și însuși părinții nu erau cei de azi. În 99 la sută copiii veneau pe lume în cadrul cuplurilor căsătorite, dar nu în cadrul unor relații libere și neoficiale. Nașterile timpurii – la 15 – 16 ani, era, cel puțin, culmea lipsei bunului simț.
În URSS valorile familiale erau foarte scumpe pentru toți fără excepție, copiilor li se implanta respectul față de cei mai în vîrstă, iar legătura între generații era foarte puternică. Oamenii se bucurau de lucrurile simple – odihna pe malul rîului în corturi, de un nou covor pe perete, oamenii serveau bucate simple și benefice fără excese, nu invidiau bogăția vecinilor sau a rudelor.
Copiii erau educați de părinții care nu aveau asemenea probleme globale ca și astăzi, nu era o asemenea delimitare a păturilor sociale, toți aveau practic același nivel de îndestulare, și pentru că erau fericiți și mulțumiți cei maturi copiii lor, de asemenea, creșteau într-o atmosferă pozitivă. Este greu de căzut că atunci nu existau telefoane mobile și hamburgere. Și nimeni nu-și făcea griji n legătură cu acest fapt.
Realitățile contemporanității
În condițiile Moldovei contemporane, copiii se confruntă cu probleme practic de la naștere. Deși actuala guvernare nu încetează să trîmbițeze despre faptul că ea are grijă de generațiile în creștere. Da, așa mai are grijă că, spre exemplu, dispoziția ce stabilește indemnizația unică la naștere în mărime de 5300 de lei, care chipurile urma să fie alocată din data de 1 ianuarie 2017, a intrat în vigoare abia pe 17 martie după publicarea în Monitorul Oficial. La modul real, însă, acești bani nu se achită nici pînă la ora actuală.
Iată, se formează rînduri pentru un loc în grădinițele de copii (la ora actuală, numai în Chișinău circa 500 de mii de copii ”stau la coadă” ca să prindă un loc la grădiniță) – iar această guvernare poate să reducă, temporar, numărul grădinițelor funcționale pentru perioada de vară, așa cum s-a întîmplat în acest an. Atunci cînd primarul general, Dorin Chirtoacă demolează terenurile de joacă și ridică în locul lor clădiri multietajate hidoase sau parcări auto – este ceva normal.
O normalitate a devenit și faptul că micuții sînt hrăniți cu produse alimentare necalitative și chiar alterate, normale sînt colectările de bani în grădinițe, vagabondajul și delincvența juvenilă. (Așa cum a întrebat cu nedumerire unui dintre eroii fraților Strugațki: ”Delincvența juvenilă ce înseamnă ? Crimă împotriva copiilor?”).
La noi, în Republica Moldova, problema reală constă în faptul că acești copii trebuie să suporte nedreptatea încă la vîrsta preșcolară. Este trist faptul că copiii noștri asimilează primele lecții ale nedreptății în școală, unde trebuie să afle ce este bine și ce este rău. De aici reiese că ei învață că este mai bine să fii rău, să furi, să minți și să rîzi de cei slabi, decît să fii bun pentru că atunci cînd ești plin de negativism ești mai puternic.
Rupe și aruncă
Din cîte se știe, nivelul de viață în Moldova este atît de redus încît oamenii apți de muncă se văd nevoiți să meargă la muncă peste hotare. De cele mai dese ori, copiii sînt lăsați n grija bunicilor. Iar dacă nu există această posibilitate, ei sînt lăsați în grija orfelinatelor, care nu au mai fost renovate încă de pe timpurile URSS.
În Moldova, peste 100 de mii de copii și adolescenți trăiesc fără grija părintească din cauza procesului migrației în masă.
Restul copiilor se confruntă cu urmările negative ale migrației părinților lor: ei se confruntă cu probleme la școală, înregistrează un randament școlar mai redus, nu frecventează școala cu regularitate, sînt lipsiți de motivație, încep să se confrunte cu probleme de sănătate, inclusiv, din cauza consumului de alcool și droguri. Mulți copii de 13-14 ani își petrec timpul în baruri unde cheltuiesc banii părinților munciți peste hotare.
Este o idee?
Ministerul Educației din Moldova intenționează să implementeze, pînă în anul 2020, o strategie orientată spre ”educația părintească corectă”.
În proiect se înscrie modificarea legislației cu includerea sistemelor punitive pentru părinții nedisciplinați. De asemenea, funcționarii vorbesc despre introducerea unei noi profesii – educatorul casnic și desfășurarea cursului ”Educarea părintească” în universități și colegii.
Majoritatea specialiștilor intervievați consideră că această strategie a fost comandată de donatorii și organizațiile neguvernamentale de peste hotare pentru a impune populației noastre reguli străine de educare a urmașilor. Inițiativa conține un curs în baza valorilor și ideologiilor occidentale, care nu corespund realităților locului și nici tradițiilor educaționale și pedagogice din Moldova.
În acest fel, ”occidentalii” împing în sistemul educațional din Moldova tehnologii care absolut nu iau în considerare criteriile cotidiene naționale ale poporului, în schimb, sînt capabile să transforme copiii noștri în mecanisme fără suflet, păpuși obediente ale ”sistemului occidental de valori”. Mai simplu spus – în robi. Așa că, mai marcăm noi 1 iunie?
Eugeniu Tamanțev скачать dle 10.6фильмы бесплатно