Binomul lui Dodon

În cadrul audierilor pe marginea furtului miliardului, socialiştii, practic, au recunoscut că ei au ce ascunde

Miercurea trecută, la începutul şedinţei speciale a Parlamentului la care s-a discutat despre furtul din cele trei bănci moldoveneşti, primul lucru care s-a aruncat în ochi a fost insistenţa cu care membrii fracţiunii socialiştilor şi, în special, liderul lor de partid — Igor Dodon, au cerut ca audierile să fie desfăşurate cu uşile deschise.

«Deschidere» cu căptuşeală

În spatele argumentelor invocate, vociferate de Dodon, în afară de cochetarea obişnuită cu electoratul caracteristică acestei formaţiuni, la fel de tradiţional se ascundea ceva mult mai interesant. Apropo, indirect, acest lucru a fost confirmat şi de către deputaţii PLDM, care, încă o dată, şi-au demonstrat solidaritatea cu socialiştii lui Dodon.

Ce trezeşte, de fapt, suspiciuni este că audierile cu uşile deschise, în esenţă, reduc la zero sensul acestora. Privează deputaţii de dreptul de a primi răspunsuri complete şi concrete la întrebările referitoare, în cazul dat, la dosarul de urmărire penală. De exemplu: cine dintre funcţionarii sus puşi, inclusiv deputaţi, au tangenţe cu scoaterea ilegală a surselor financiare din băncile moldoveneşti; cine a participat la falimentarea artificială a Băncii de Economii, inclusiv, prin intermediul creditelor neperformante? La fel de interesant ar fi de monitorizat relaţia dintre deputaţi şi companiile offshore fără de care, în ultimii ani, nu se petrece nicio tranzacţie. Cam în acest fel. În cazul în care audierile se desfăşurau cu uşile închise, ar fi urmat şi răspunsuri concrete. Se pare că socialiştii şi liberal-democraţii au încercat să evite anume acest lucru.

În ceea ce-i priveşte pe liberal-democraţi, lucrurile sunt foarte clare. Eroismele lor financiare nu se limitează la Filat, deşi, se pare că nici despre el nu s-au spus încă toate lucrurile. Miercuri, însă, socialiştii, insistînd pe caracterul deschis al audierilor, în rezultatul cărora, aşa cum a menţionat unul dintre deputaţi — adevărul nu-l vor cunoaşte nici cetăţenii şi nici deputaţii, practic, au recunoscut că şi ei au ce ascunde.

Informaţia care ilustrează integritatea financiară şi dezinteresul liderilor PSRM, deja, a fost publicată în presa noastră. În special, despre creditele contractate de Dodon şi Zinaida Greceanîi prin intermediul persoanelor intermediare, inclusiv, de la Banca de Economii.

Revenim la cele scrise

Reamintim pe scurt că era vorba despre faptul că problemele la BEM au început încă în perioada în care Greceanîi ocupa funcţia de premier, iar Dodon — ministru al Economiei. Cu trimitere la raportul companiei de audit Kroll, se comunica că în anul 2008, soţul doamnei Greceanîi, care, pe atunci, făcea parte din cadrul consiliului de administrare a fabricii de vin Cojuşna, a primit de la Banca de Economii credite în valoare de 1,63 milioane de euro şi 500 de mii de dolari SUA punînd în gaj bunurile fabricii. În 2010, întreprinderea a falimentat. În 2011, sub pretextul răscumpărării bunurilor gajate ale uzinei falimentate, firma Alsvit- print SRL primeşte de la BEM un credit în valoare de 40 de milioane de lei. Fondatorul acestei firme era compania offshore Handows Trading, care, de asemenea, aparţinea soţului Zinaidei Greceanîi. Creditele nu au fost returnate, BEM a rămas doar cu bunurile gajate valoarea reală a cărora a fost estimată la cel mult 5 milioane de lei. În rezultat, banca a fost prejudiciată cu 58 milioane. (Sursa: http://politics.md/?view=articles&id=4002 ).

În afară de asta, în publicaţia menţionată se mai comunică că, în aceeaşi perioadă, cînd Banca de Economii se afla în subordinea nemijlocită a premierului Greceanîi şi ministrului Dodon, banca a fost prejudiciată în rezultatul fraudelor în care figurau întreprinderea de stat Servicii transport auto (prejudiciul băncii a constituit 120 milioane de lei), întreprinderea de stat Aroma SA (prejudiciu — 100 milioane lei), compania Moldresurse (prejudiciu — 150 milioane lei), grupul Sanin, despre proprietarul căruia se spune că este în relaţii apropiate cu mulţi reprezentanţi ai partidului lui Dodon (prejudiciul adus băncii se estimează la 130 milioane de lei).

Despre căpetenia socialiştilor Ziarul de gardă scria, cu trimitere la Realitatea TV şi Capital Market, că Igor Dodon deţine, prin intermediari, «cel puţin 37 la sută dintre acţiunile Uzinei de conserve din Călăraşi şi pachetul majoritar de acţiuni la uzina de vin din satul Olişcani din raionul Călăraşi, care nu mai activează deja de 5 ani». Publicaţia menţionează că Dodon «a dus fabrica de conserve la faliment după ce a contractat credite în valoare de 10 milioane de lei punînd acţiunile întreprinderii în gaj». Totodată, ZdG, atrage atenţia la declaraţia de avere a lui Igor Dodon şi soţiei acestuia în care nu se menţionează despre faptul că deţin în proprietate vreo afacere. (Sursa: http://www.zdg.md/editia-print/investigatii/schemele-oamenilor-lui-dodon).

În spatele cortinei

Apropo, despre banca comercială de la care Dodon a luat credit în valoare de 10 milioane gajînd acţiunile întreprinderii falimentare. Din informaţiile unor surse, poate fi vorba despre banca ce aparţine oligarhului cu care, în public, liderul PSRM ar fi într-un fel de disensiuni, într-o luptă continuă dar în faţa căruia a plecat capul în Parlamentul de legislatura precedentă.

Despre acest oligarh se mai ştie că este stăpînul de facto al unui partid de la guvernare, el controlează Consiliul Coordonator al Audiovizualului. Recent, acest CCA, cu majoritatea absolută de voturi, a votat pentru oferirea licenţei de transmisie în Moldova a postului federal TV din Rusia NTV întreprinderii Exclusiv Media, care, la rîndul ei, îl deserveşte pe Igor Dodon şi PSRM. Pînă acum, NTV era retransmis de un post TV ce aparţine unui reprezentant al PLDM…

Concluziile, în opinia noastră, sunt foarte evidente. 

Iuri Dzeatcovschi