Tragedia de la Bender — un pas trădător al guvernării unioniste a Moldovei

Declarația Comitetului Central al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova în legătură cu aniversarea a 25-ea a tragediei de la Bender din anul 1992

 

S-au împlinit exact 25 de ani din acea îngrozitoare zi în care, la ordinul Președintelui Mircea Snegur, trupele armate ale Republicii Moldova au încercat să ia cu asalt orașul Bender.

 

Anume aceste evenimente au fost cele mai sîngeroase în întreaga istorie a conflictului transnistrean. Sute de uciși și răniți, mii de refugiați nevoiți să fugă din casele lor, pentru a se salva de moarte.

 

Acesta a fost un pas politic nechibzuit, care nici pînă astăzi nu permite să fie restabilită integritatea teritorială a Republicii Moldova. Printre jertfele tragediei de la Benders-au numărat locuitori pașnici, femei, copii. Sîngele lor și pînă acum desparte în două poporul Republicii Moldova.

 

Noi sîntem conștienți de faptul că, dacă nu vom spune adevărul despre acele groaznice evenimente, dacă în ceea ce privește aceste evenimente nu vom avea o poziție comună, nu vom putea ajunge la o încredere reciprocă. Pe cînd anume încrederea reciprocă este acea necesară și principală condiție pentru mișcarea unificatoare pe care trebuie s-o facem unii în întîmpinarea altora.

 

Iar adevărul este simplu și puțin atrăgător. De ce pentru acel atac a fost ales anume Benderul, unicul oraș de pe malul drept al Nistrului? Asta s-a întîmplat în anul 1992, cînd autoritățile moldovene erau obsedate de ideea unionismului, de intrarea rapidă a Moldovei în componența României. Hotarul așa-numitei „România Mare”, idealul unioniștilor de modelul anilor 1918-1940, se întindea pe Nistru. Și în anul 1992, pentru a reveni la acest hotar, unioniștii aveau în față o piedică – mult pătimitul oraș Bender. Iată de ce „marele comandant de oști” Snegur a trimis într-acolo polițiști care nu primise botezul focului, rezerviști care niciodată n-au ținut arma în mîini, ca să ia cu asalt orașul pașnic, în care în acea zi se sărbătoreau balurile de absolvire. Consecințele acestui pas perfid noi nu le-am depășit nici pînă în ziua de astăzi.

Noi încă n-am uitat că „războiul declarațiilor” se transformă foarte ușor într-un adevărat război. Cu morți, răniți, distrugeri și refugiați. Așa cum s-a întîmplat acum 25 de ani la Bender.

În această tragică zi, exprimăm condoleanțele noastre rudelor și apropiaților jertfelor conflictului din ambele părți ale acestuia.

Lansăm un apel către comunitatea internațională, către garanții și mediatorii antrenați în procesul de reglementare pașnică pe Nistru să nu admită pe viitor încercări de a provoca acțiuni capabile să declanșeze în această regiune o tragedie asemănătoare cu cea care a avut loc aici cu 25 de ani în urmă.скачать dle 10.6фильмы бесплатно