Să ne întrebăm pe noi înșine

Declarația Comitetului Central al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la izbucnirea conflictului armat de pe Nistru
Au trecut 25 de ani din acea zi tragică, cînd confruntările în Republica Moldova au trecut în fază armată, iar în esență, într-un război civil fratricid, în care nu au fost și nici nu puteau să existe învingători. Am pierdut noi, cu toții, au avut de pierdut cetățenii de rînd de pe ambele maluri ale Nistrulu, a avut de pierdut Republica Moldova, care, acum o pătrime de veac, a plătit un preț imens pentru această nebunie — sute de vieți omenești, dezbinare teritorială, izolare politică, refuzul la o perspectivă clară de stat.

Numai cîte versiuni nu am auzit în această perioadă! Unele dintre ele sînt uimitor de rezistente și se tirajează întruna. Respectiv, pentru o anumită parte a clasei politice de la Chișinău este foarte comod să explice evenimentele din 1992 printr-o agresiune armată din exterior. Iată că și acum, în ajunul marcării a 25 de ani de la începutul războiului în Moldova, un grup de politicieni de dreapta a înaintat anume această versiune. Este caracteristic faptul că în acest grup a fost remarcată o persoană care are tangențe nemijlocite cu acele tragice evenimente: Oazu Nantoi, în momentul izbucnirii acțiunilor militare, el era consilier politic principal al președintelui de atunci Mircea Snegur. Pe parcursul acestor ani, inclusiv, retorica lui agresivă, creează un fon informațional extrem de negativ, care vine să complice procesul de reintegrare a Republicii Moldova.

Noi, comuniștii, ne punem întrebarea: poate ajunge să mai căutăm vinovați în afara Moldovei? Poate a venit timpul să ne întrebăm pe noi înșine? Poate este cazul să recunoaștem că însuși războiul transnistrean și toate consecințele sale dramatice pentru populație și pentru stat, au fost rezultatul răspîndirii naționalismului și unionismului agresiv, care, ulterior, s-au dezlănțuit la Chișinău?

Declarația de Independență, fixa caracterul temporar al statului moldovenesc și deschidea posibilități juridice pentru unirea rapidă cu România. Conform logicii de miting, de care se ghidau atunci reprezentanții conducerii de vîrf a țării, totul era supus amputării fără milă, tot ce împiedica acestui «scop istoric» — de la cetățenii vorbitori de limbă rusă, cărora li se propunea să-și strîngă valiza și să plece, pînă la teritoriul pe malul stîng, care făcea parte din componența «Românei mari» o perioadă foarte scurtă de timp — din 1941 pînă în 1944. Oare nu din această cauză acțiunile armate de bază ale acelui război s-au dat în unicul oraș de pe malul drept care a intrat în componența nerecunoscutei RMN? La Bender.

Conform aceleiași logici agresive, conducerea țării a refuzat să facă uz de posibilitățile pe care le avea pentru inițierea dialogului cu Tiraspolul, incluzînd acea platformă unică ca Consiliul Suprem, în care se regăseau și deputați din Transnistria.

Supuși umilințelor și bătăilor mulțimii înfuriate, care protesta sub pereții primului Parlament moldovenesc, ei au părăsit Chișinăul. Auto înstrăinarea de la procesul de negocieri, de la identificarea soluțiilor pentru reglementarea conflictului în fază incipientă, într-un final, a și dus la degenerarea lui în război. Un război în care nu au participat nici politicienii care l-au dezlănțuit și nici multitudinea de mediatori. Oare nu de asta s-au întors ei, ulterior, cu spatele la polițiști, țăranii de rînd mobilizați pentru participare în acțiunile militare?

Cît de oribilă este producerea acestui conflict de acum 25 de ani. Și cît de bine este că deja peste mai puțin de patru luni, vom marca25 de ani de la încheierea lui. Poporul moldovenesc multinațional, care locuiește pe ambele maluri ale Nistrului, și-a confirmat reputația de popor pașnic, pentru care este străin orice război, mai cu seamă, cel fratricid. Iar astăzi, putem constata: între oamenii de rînd nu a rămas loc de ură. Această ură poate fi provocată doar de politicienii de la Chișinău și Tiraspol și doar cu scopul de a-și soluționa sarcinile politice mărunte.

Astăzi, în ziua izbucnirii acțiunilor militare pe Nistru, noi îi îndemnăm pe toți la pace, să continuăm identificarea soluțiilor pentru depășirea definitivă a celor evenimente oribile de acum 25 de ani.

De dragul restabilirii unității noastre, de dragul viitorului Republicii Moldova!

Serviciul de presă al PCRMскачать dle 10.6фильмы бесплатно