Mîine a fost o țară Degradarea constituie acel stadiu distructiv, după care întoarcerea în punctul inițial este foarte complicată. Iar dacă este vorba despre degradarea societății, a țării în ansamblu, în acest caz, în urma consecințelor provocate de un asemenea proces dezastruos, întoarcerea poate fi chiar imposibilă.
În cazul Moldovei, degradarea ca fenomen, — cu regret, de acum statornicit, — a fost declanșată anume de clasa politică. Începînd cu Parlamentul, Guvernul, care formează așa-numitele elite politice, și terminînd cu diferiți deputați, procurori, judecători. Toți aceștia, — într-un fel sau altul, într-o măsură mai mică sau mai mare, — exercită puterea în țară, stabilesc reguli și legi. Și dacă regulile și legile stabilite de ei încalcă toate principiile legii ca atare și ale moralității, atunci, firește, consecințele unei asemenea conduceri a țării se fac simțite pentru întreaga țară. Aceste rezultate ale dezmățului fărădelegii, corupției și nihilismului juridic, noi, cetățenii, sîntem nevoiți să le urmărim astăzi, aici și acum. Mai mult decît atît, pe noi, cu voie sau fără de voie, ne fac complicii acestui dezmăț. De ce, dacă la nivel de Guvern și Parlament, în țară se poate face orice vrei, nu pot să procedeze la fel și oamenii de rînd?! În ultimii opt ani de guvernare oligarhică, cetățenii de rînd au însușit bine această lecție: dacă pentru cei de la putere nu există lege — nu există lege nici pentru toți ceilalți. Biciuirile demonstrative a unor hoți după lege în fața altora deloc nu sînt un indicator pentru poporul adus la starea de mizerie. Poporul de acum supraviețuiește cum poate, cum îl ajunge capul — bineînțeles, în corespundere cu valorile și principiile sale interioare. Și anume asta înseamnă apropierea la maximum de punctul de unde revenirea la normalitate nu mai este posibilă. Atunci cînd puterea, statul în persoana funcționarilor de toate nivelurile de pe verticală și de pe orizontală nu au nimic cu astfel de noțiuni ca democratismul, constituționalismul, legitimitatea etc., înșiși oamenii încep să decidă ce este pentru ei mai bine și ce este mai rău în acest mediu al impunității. Moldova se află în condițiile unui stat luat în captivitate, în care domnește haosul. Ea e ca un loc creat în mod special pentru business-proiectele autohtone ale oligarhilor, care folosesc această palmă de pămînt exclusiv ca sursă de proprie îmbogățire. Peștele moldovean demult s-a împuțit și miroase urît. Ce miros va avea ciorba lor politică pe care o vor fierbe de acum înainte moldovenii, depinde doar de toți cetățenii Moldovei. Pe calea spre schimbarea în bine a stării de lucruri pe care o avem astăzi, în primul rînd, trebuie să pornim noi. Olga Dzeatcovschi Рейтинг статьи:
|
Alte articole:
