Asta nu e o şcoală de magie

Astăzi, sub pretextul reformei» şi al «optimizării», în această sferă s-a dezlănţuit un adevărat dezmăţ. Iar mai concret — are loc împărţirea proprietăţii sub un pretext plauzibil.

În Consiliul Municipal Chişinău continuă dezbaterea chestiunii privind crearea în capitală a unui nou serviciu pentru copiii nimeriţi în situaţie de risc — «Casa comunitară».

Dezbaterile continuă, iar construcţia de acum se efectuează, şi nu oriunde, ci pe terenul pentru copii din vecinătatea casei-internat nr. 2 din Chişinău. Dar trezeşte îndoieli faptul că iniţiatorul proiectului, organizaţia nonguvernamentală Lumos, de bună seamă va activa, în condiţiile noastre, întru binele copiilor.

Vom aminti că Lumos este organizaţia internaţională nonguvernamentală întemeiată în anul 2005 de scriitoarea Joanne Rowling. Misiunea organizaţiei este de a pune capăt instituţionalizării în Europa a copiilor din familii nefavorabile. De a face tot posibilul ca, pînă în anul 2030, în Europa copiii să nu mai trăiască în instituţii de tip internat. Scopul «mamei lui Harry Potter» este nobil, dar scriitoarea nu cunoaşte realitatea moldovenească. Moldova nu e şcoala de magie Hogwart, unde minunile se produc doar la o mişcare a baghetei magice. În ultimii ani, la noi magia lucrează doar pentru buzunarele funcţionarilor corupţi.

Cheltuielile investitorului pentru proiectarea, construirea şi înzestrarea cu tot necesarul a viitoarei «Case comunitare» vor alcătui suma de 5,3 milioane lei. Aceste mijloace ar fi fost suficiente pentru reutilarea cîtorva case de copii de tip familial. Mai mult decît atît, în municipiu nu sunt folosite localurile şi teritoriul internatelor pentru orfani de acum închise. De ce? Întoarcerea copiilor în familiile lor biologice e de asemenea o problemă dureroasă. Cînd este vorba despre degradarea morală a părinţilor biologici, a-i întoarce pe copii în asemenea familii e pur şi simplu periculos.

La recenta şedinţă a Consiliului Municipal Chişinău a fost prezentată statistica potrivit căreia în municipiu cu fiecare an creşte numărul vagabonzilor, au apărut copii-robi, sunt cazuri de dispariţie a copiilor şi adolescenţilor.

În respectiva situaţie, autorităţile închid internate bune, fără a se gîndi la consecinţe. Iar acele puţine internate care mai continuă să activeze nu au numărul necesar de copii.

De exemplu, «Oraşul copilăriei» din satul Pîrîta, raionul Dubăsari, o instituţie fără echivalent chiar şi în mullte ţări eurpopene, avînd condiţii să educe 250 de copii, acum a rămas doar cu 50. De să nu fie duşi încolo copiii din capitală? Consilierii din fracţiunea PCRM consideră că ar fi raţional ca municipiul să-şi ia asupra sa finanţarea instituţiei specializate pentru copii din Pîrîta, unde să trăiască şi să înveţe copii din capitală. Aşa va fi mai corect şţi mai puţin costisitor.

În loc de a ţine cont de propunerile raţionale, autorităţile închid casele de copii, iar în locul lor se construiesc instituţii de format mai mic. E îndoielnic ca această formulă de optimizare să fie îndreptăţită. În plus, există bănuieli că asemenea proiecte nu se realizează fără a avea şi o componentă de corupţie.

Comentariu exclusiv

Natalia Vîsotina, consilier municipal din partea PCRM:

«Poziţia noastră se întemeiază pe faptul că nu trebuie să se mizeze pe investitorii străini, ci trebuie menţinute într-o stare normală casele-internat pe care de acum le avem şi să întoarcem în ele copiii din familiile nefavorabile. În aceste instituţii există o bază materială, o alimentaţie corespunzătoare, un colectiv pedagogic pregătit, pentru copii se organizează diferite preocupări. De aceea fracţiunea PCRM nu a susţinut proiectul «Casei comunitare». Printre altele, Direcţia Protecţie a Drepturilor Copilului de acum a luat pentru construcţie 10 mii de euro. Apar multe întrebări. De ce respectivul obiect se construieşte anume pe acest teren? De ce nu a fost anunţat un tender? De ce s-a dat preferinţă anume acestei organizaţii şi cine controlează în ce mod sunt cheltuite mijloacele?

Acum, post factum, cu o dată anterioară, Direcţia Protecţie a Drepturilor Copilului încearcă să legifereze construcţia. Noi nu am fost informaţi despre ea, Consiliul Municipal nici nu a examinat respectiva chestiune.

De asemenea, în Consiliul Municipal nu a fost examinată nici chestiunea privind închiderea casei-internat nr. 2. Nu ştiu cine a luat această hotărîre. Dar acest internat, ca şi multe altele, a fost închis ilegal. La fel în mod ilegal au fost optimizate şcolile nr.nr. 186, 30, 6 şi alte instituţii de învăţămînt. Nu ştim nici despre soarta clădirilor în care s-au aflat ele, precum şi ce e cu resursele lor materiale. Astăzi, în această sferă, sub pretextul «reformei» şi al «optimizării», s-a dezlănţuit un adevărat dezmăţ. Iar mai concret — are loc împărţirea proprietăţii sub un pretext plauzibil».

Natalia Ustiugova