Găgăuzia a fost lăsată fără cotă
РУС. MOLD.
» » Găgăuzia a fost lăsată fără cotă

Găgăuzia a fost lăsată fără cotă

21-07-2017, 14:47
Viziuni: 219
  
Versiunea de tipar   
Găgăuzia a fost lăsată fără cotăProiectul noului sistem electoral nu ia în calcul solicitările autonomiei
 
Atrăgînd atenția sorții a trei proiecte de lege ale grupului de lucru, care, deja, de mai bine de un an așteaptă să fie examinate în Parlament, presa găgăuză a ratat un alt subiect important – solicitările autonomiei cu privire la oferirea cotei de cinci locuri în cazul adoptării noului sistem electoral. (Presa cu acoperire națională, în general, preferă să ignoreze  acest subiect – nota ”C”). Între timp, acest proiect de lege poate fi adoptat deja în această săptămînă și felul în care sînt reflectate acolo interesele Găgăuziei, nu coincide cu poziția inițială a forțelor politice și societatea autonomiei.

Miercuri, 19 iulie, serviciul de presă al Parlamentului a publicat varianta finală a proiectului amendamentelor legislative în Codul Electoral, care stabilesc trecerea la sistemul electoral mixt. Este de remarcat faptul că Parlamentul poate examina această chestiune deja pînă la sfîrșitul acestei săptămîni – pe 20 or pe 21 iulie. Adică, chiar dacă experții și politicienii și vor reuși să analizeze documentul respectiv, nu va mai rămîne timp pentru acțiuni de răspuns.  Posibile observații sau proteste vor avea loc deja după aprobarea proiectului de lege, care, va fi aprobat în  a doua lectură, adică finală.  

În ceea ce ține de Găgăuzia, acesta este anume acel caz cînd într-adevăr, există motive de nemulțumire.  În procesul de discutare a proiectelor sistemelor electorale, propuse de PSRM și PDM, în primă instanță, societatea din Găgăuzia susținea argumente aparte referitoare la avantajele unui sau altui sistem înaintat de socialiști și democrați. În consecință, însă, printre politicienii și activiștii publici găgăuzi a prevalat poziția că pentru Găgăuzia mult mai importantă este nu denumirea și principiile noului sistem, ci dacă acest sistem presupune și garanții de reprezentanță politică a autonomiei.  În consecință, această poziție s-a  regăsit într-o inițiativă legislativă cu privire la oferirea autonomiei a cotei de 5 locuri în Parlament.

Proiectul amendamentelor legislative, semnat de patru deputați din parlamentul Găgăuziei, a propus, de asemenea, și un mecanism special de formare a circumscripțiilor electorale pe teritoriul autonomiei. Conform proiectului, competența respectivă urma să fie realizată de CEC la propunerea APG. Copul acestui amendament a fost neadmiterea scenariului n baza căruia ”circumscripțiile găgăuze” să fie ”dezbătute”din contul includerii unor localități din Găgăuzia în componența circumscripțiilor raioanelor învecinate.  Mai întîrziu, asupra importanței acestui principiu a indicat în recomandările sale și Comisia de la Veneția.

Așa deci, ce a ieșit din aceste propuneri în varianta finală a proiectului PSRM-PDM?

În textul documentului, Găgăuzia este reamintită doar de două ori. În art. 74, punctul (2) se spune că circumscripțiile electorale se stabilesc de Guvern în baza deciziei comisiei independente din componența căreia fac parte reprezentanții ai diferitor structuri și instituții (de la CEC și administrația Prezidențială pînă la partide politice și organizații ale societății civile), printre care se menționează și Adunarea Populară a Găgăuziei.  Adică, solicitarea inițială referitoare la faptul că APG trebuie să influențeze real formarea circumscripțiilor electorale în autonomie s-a transformat în participarea formală la discuții pe marginea acestei chestiuni.  

De altfel, o abordare specială în formarea circumscripțiilor găgăuze nu este prevăzută de proiectul de lege. Al doilea moment care amintește despre Găgăuzia confirmă acest fapt. Partea  (4) a aceluiași articol enumeră principiile de formare a circumscripțiilor electorale și în punctul g) se indică că ”granițele circumscripțiilor electorale pe teritoriul Găgăuziei se formează în limitele granițelor administrative ale UTA Găgăuzia și, totodată, datele circumscripției nu pot include localitățile din afara limitelor autonomiei”.

Pe de o parte, acest punct parcă ar coincide cu scopul proiectului de lege despre cota găgăuză – pentru că circumscripțiile electorale de pe teritoriul autonomiei nu vor fi ”dezbătute” de electoratul raioanelor învecinate.  Iar recomandările Comisiei de la Veneția, iarăși, sînt respectate. Însă, un alt punct a ) a aceluiași compartiment reduce la zero toate așteptările întrucît primul principiu de formare a circumscripției este numărul alegătorilor din teritoriul vizat, iar în calitate de indice orientativ se indică numărul de 55 – 60 de mii de persoane cu drept de vot cu o varietate admisibilă de 10%.

În 2015, în cadrul alegerilor bașcanului, în listele electorale din Găgăuzia erau înscrise 106 mii de persoane. Peste un an și jumătate, în cadrul alegerilor prezidențiale, acest număr a crescut pînă la 131 de mii. Conform acestor alinieri nici nu poate fi vorba despre o cotă de 5 locuri pentru Găgăuzia. Maxim la ce poate visa autonomia -  două circumscripții și, respectiv, doi deținători de mandat. Așa că suspiciunile precum că listele alegătorilor se umflă artificial pentru falsificarea ulterioară a rezultatelor votării nu sînt nemotivate. Cu toate acestea, imaginați-vă că Guvernul va umfla numărul virtual al alegătorilor pînă la 150 de mii, mai mult decît numărul persoanelor care locuiesc în regine, inclusiv, copii minori.
 
S-a primit că majoritatea parlamentară a respins însăși logica autorilor proiectului de lege cu privire la cote, în conformitate cu care regula de formare a circumscripțiilor uninominale trebuiau să permită Găgăuziei să primească 5 fotolii de deputat - o reprezentare echitabilă garantată reieșind din proporțiile numerice ale autonomiei.  

Mai mult dect atît, împreună cu proiectul de lege cu privire la cotă, guvernarea a respins și experiența europeană, de asemenea, multiplele recomandări ale Comisiei de la Veneția, OSCE și alte structuri internaționale în domeniul reprezentării garantate a minorităților naționale și teritoriilor autonome în parlamentele naționale.

Dar ce avem în realitate ? Un proiect de lege deosebit de important,  care a ignorat una din cerințele cheie ale Găgăuziei  și care s-a făcut auzită nu un singur deceniu, are toate șansele să fie aprobat în Legislativ. Totodată, nimeni din conducerea Găgăuziei nu este pe măsură să influențeze asupra situației. Toate indignările din partea societății civile și politicienilor din autonomie au fost în zadar: peste o săptămînă, Parlamentul merge în vacanță, mulrte surse media din Găgăuzia, de asemenea, și-au luat vacanță pînă la toamnă.  În rezultat, totul se reduce la ”exprimarea îngrijorării” rituale, care, nu are menirea să influențeze situația, ci, mai degrabă, să păstreze figura politică.

Veaceslav Craciun,
gagauz.md
скачать dle 10.6фильмы бесплатно
Рейтинг статьи: