Impas în sfera educației
РУС. MOLD.
» » Impas în sfera educației

Impas în sfera educației

30-07-2017, 10:02
Viziuni: 2 096
  
Versiunea de tipar   
Impas în sfera educațieiOdată cu începerea noului an școlar, pedagogii pot relua acțiunile de protest
 
În septembrie, Guvernul va fi nevoit să revină la problema privind majorarea salariului pentru cadrele pedagogice. Conform declarațiilor oficiale, în aceste scopuri, chipurile, au fost transferate 94 milioane de lei. Însuși salariul va crește doar cu 11 %. Dar pedagogii nu se grăbesc să creadă acestor promisiuni.

A ajunge la minimum

Vom aminti aici că, în primăvara acestui an, s-au desfășurat un șir de greve ale pedagogilor, care cereau majorarea salariilor. Guvernul a reacționat la aceste proteste într-o manieră specifică lui și a oferit un spor la salariu în mărime de 100 de lei. Încercarea de a închide gura pedagogilor cu această mizeră pomană nu s-a încununat cu succes, așa că Pavel Filip a fost nevoit să le promită că salariul le va fi majorat cu 10-15 %. Mai tîrziu, respectiva cifră a fost corectată pînă la promiterea unei majorări de 11 %. Oare o asemenea majorare au dorit pedagogii?

Principala revendicare a pedagogilor e ca salariul funcției să fie majorat cu 50 %. Cu alte cuvinte, majorarea unei sume fixate «goale».

Astăzi, salariul mediu al pedagogului constituie aproximativ 3,1-3,2 mii de lei. În localitățile rurale acest indice e mai mic — 2,5-3 mii de lei. La actualul moment, 40 la sută din totalul lucrătorilor în sistemul educațional primesc un salariu nu mai mare de 1100 de lei. De aceea revendicarea privind egalarea salariului pentru I categorie cu minimumul de existență a fost cît se poate de întemeiată. Pedagogii de asemenea se pronunță pentru micșorarea normei didactice a tinerilor specialiști — pînă la 75 % în primii trei ani de activitate, însă cu păstrarea salariului de funcție. Următoarea revendicare se referă la majorarea pînă la 50 mii de lei a indemnizației unice pentru tinerii specialiști care vin să activeze în colegii și școli profesionale și pînă la 70 mii de lei în cazul lectorilor în instituții de învățămînt superior. În revendicările lor, pedagogii nu i-au uitat și pe studenți, cerînd majorarea burselor acestora cu 20 la sută.

Îi va satisface oare pe pedagogii viitoarea majorare a salariului doar cu 11 %? Te-i mira. Dar acum este inutil ca ei să iasă la proteste. Reacția pedagogilor la decizia Guvernului va putea fi apreciată doar odată cu începerea noului an școlar. De altminteri, Guvernul nu se grăbește să ia în discuție celelalte revendicări prezentate de pedagogi.

Totodată, găsim oportun să amintim aici că, în timpul guvernării PCRM, față de pedagogi se manifesta nu doar un respect oral, ci și în permanență li se majora salariul. Din 2001 pînă în 2009, salariul pedagogilor a fost mărit de 12 ori! În aceeași perioada, cheltuielile bugetare pentru achitarea burselor studențești s-au dublat. Codul educației, aprobat în 2008, prevedea că, pe parcursul a patru ani, învățămîntul superior va deveni gratuit și accesibil pentru toți.

Cine va construi Moldova?

Guvernarea «democratică» își demonstrează atitudinea sa față de sistemul educației, distrugînd sistemul de instituții de învățămînt. Școlile, în particular, nu doar cele din localitățile rurale, sînt închise nu numai din cauza lipsei numărului necesar de elevi, ci și din cauza lipsei de pedagogi. Cine dintre tinerii specialiști va veni să lucreze în sat cu un salariu atît de mic?

Dacă în anul 2003 circa 60 la sută din tinerii pedagogi completau armata pedagogică a Moldovei, de acum în prezent sînt de acord să lucreze conform specialității studiate doar 10-12 la sută din absolvenții facultăților respective. O parte din aceștia părăsește sistemul educațional de acum după trei ani de activitate pedagogică. Totodată, ca rezultat al «optimizării», și-au pierdut locurile lor de muncă circa 9 mii de pedagogi moldoveni.

Din momentul lansării reformei de optimizare, au fost închise 230 de instituții de învățămînt și, cu fiecare an, această cifră crește. Liceele sunt transformate în gimnazii, iar gimnaziile — în școli primare. Conform statisticii, în anii 2009- 2010, în Moldova funcționau 91 școli primare, 179 școli medii, 708 gimnazii, 492 licee, 35 de școli-internat pentru copii cu posibilități reduse, precum și 7 școli serale. De acum în 2016, în țară funcționau 118 școli primare, 794 gimnazii, 392 licee și doar 17 școli pentru copii cu posibilități reduse.

După cum vedem, numărul liceelor s-a micșorat în mod considerabil. Anume în asta constă esența optimizării? Dar cum poate fi explicată închiderea școlilor pentru copii cu posibilități reduse? Probabil — prin «deosebita grijă» față de acei copii care au nevoie nu numai de sprijinul familiei, ci și de sprijinul statului.

Optimizarea a condus la faptul că, spre anul 2012, aproximativ jumătate din elevii cu vîrsta respectivă nu au obținut studii medii generale. În anul 2016, în clasele de liceu au venit doar 37 % din cei care au făcut gimnazii. Cu noile reguli, conform cărora în liceu trebuie să fie nu mai puțin de două clase de a 10-ea, cu un număr de nu mai mic de 25 de elevi în fiecare clasă, numărul copiilor care vor avea posibilitatea să obțină titlul de bacalauru se va reduce și mai mult. Luînd în considerare și faptul că circa jumătate din elevi nu trec examenele de bacalaureat, doar 18 % din copiii care frecventează instituțiile de învățămînt din țară vor putea face studii superioare. Pe lîngă asta, putem fi siguri că cea mai mare parte a tinerilor specialiști va pleca să lucreze peste hotare. Cine, dar, va construi Moldova?

Sporind analfabetismul

Închiderea școlilor, cu prioritate în localitățile rurale, a condus la faptul că numărul copiilor care în general nu sînt școlarizați a crescut de zeci de ori. Conform statisticii oficiale prezentată de Ministerul Educației, în anul 2012, numărul de copii ne școlarizați a alcătuit doar 0,05 % din numărul total de elevi.

Experții independenți propun o altă statistică, afirmînd că, după anul 2012, mai mult de 15 % din elevi, — sau circa 38-45 mii anual, — nu frecventează școala. Din aceștia, cu vîrsta de 7-10 ani — circa 9 %, cu vîrsta de 11-15 ani — circa 16 %. Din 169,7 mii de tineri cu vîrsta de 16-19 ani, doar 35,1 fac studii.

Sistemul educațional din Moldova tot mai mult intră într-un impas din care va fi extrem de dificil să iasă. Peste puțin timp, el poate ajunge la o situație ireparabilă. Toate instituțiile de învățămînt vor fi optimizate. Dacă școala este închisă, prea puțin probabil că după asta va fi din nou deschisă. În orice caz, nu în timpul actualei guvernări.
 
Își pierde catastrofal popularitatea profesia de pedagog, și asta, în cea mai mare măsură, se întîmplă din cauza salariului mic. Rîndurile armatei de pedagogi se răresc, iar după asta nu se mai completează cu forțe tinere. Și dacă o asemenea atitudine criminală față de pedagogi va fi manifestată de Guvernul nostru și de acum înainte, vom ajunge la timpul cînd pe copiii noștri nu va avea cine să-i învețe carte.

Iar premierul Pavel Filip îndeamnă pedagogii la calmitate. Chipurile, acțiunile de protest nu hotărăsc nimic, totul se rezolvă pe calea negocierilor.

Dar va veni luna septembrie, și atunci pedagogii vor spune tot ceea ce cred despre majorarea salariului lor cu 11 %. Și despre toate celelalte — de asemenea…

Natalia Lujinaскачать dle 10.6фильмы бесплатно
Рейтинг статьи: