Indicele atitudinii
РУС. MOLD.
» » Indicele atitudinii

Indicele atitudinii

12-05-2017, 14:45
Viziuni: 409
  
Versiunea de tipar   
Indicele atitudiniiAngajații din sistemul educației, nici pînă acum, nu au înțeles ce înseamnă atribuirea plăților salariale în baza «indicatorilor de performanță»

Elevii și părinții lor pot să stea liniștiți, deocamdată, profesorii nu vor ieși la proteste. Dar cum s-a întîmplat așa că această categorie respectabilă a societății s-a văzut nevoită să întrerupă lecțiile pentru a organiza mitinguri? Deoarece, știm cu toții, profesorii noștri se deosebesc printr-o răbdare de invidiat. Ei au așteptat îndelungat majorarea salarială promisă. Asta, în timp ce Guvernul era preocupat de soluționarea altor sarcini.


Profesorii au ieșit la un șir de proteste la sfîrșitul lunii martie. Ce au vrut pedagogii? O atitudine adecvată din partea autorităților în raport cu ei. Majorarea salarială promisă cu 10 la sută este insuficientă, consideră ei.


După ce răbdarea profesorilor a crăpat totuși, Ministerul Educației a decis să preia experiența colegilor de la Ministerul Sănătății și să elaboreze un nou concept de atribuire salarială pentru cadrele didactice, reieșind din «indicele de performanță». Dacă e să avem în vedere faptul că marea majoritate a angajaților în sistemul sănătății nu au simțit această majorare, se pare că aceeași perspectivă îi așteaptă și pe profesori. În baza căror criterii va fi evaluată «productivitatea muncii» cadrelor didactice, nu este clar deocamdată. Cel puțin, angajații din sistemul educației, pînă acum, nu au înțeles încă ce înseamnă atribuirea salarială în baza «indicelui de performanță».


Deocamdată, pedagogilor li s-a promis un adaos salarial de 100 de lei începînd cu 1 Mai. De invidiat! Iar de la 1 septembrie, salariile vor crește, chipurile, cu 10 la sută. Evident, profesorii consideră jignitoare o atare atitudine pentru munca lor. Mai ales dacă e să comparăm situația atestată în perioada guvernării PCRM, atunci cînt autoritățile manifestau respect pentru profesia de pedagog. Din 2000 pînă în 2009, salariile profesorilor au fost majorate de 12 ori. Ceea ce, într-adevăr, s-a simțit. Actuala majorare promisă, însă, arată ca o pomană jignitoare.


La drept vorbind, profesorii nu cer atît de mult. Una dintre cerințe — majorarea salariului de funcție cu 50 la sută. Adică, majorarea sumei fixe, fără tot felul de suplimente pentru vechime în muncă și grade didactice. La ora actuală, circa 40 la sută din angajații sistemului educației ridică salarii ce nu depășesc 1100 de lei. Între timp, salariul mediu pe economie a depășit demult indicele de 5 mii de lei. De aici vine și solicitarea profesorilor de a le fi majorate salariile pînă la 4,5 mii de lei.


De asemenea, pedagogii pledează pentru reducerea normei didactice pentru tinerii specialiști pînă la 75 % în primii trei ani, însă, cu păstrarea salariului precedent, de asemenea, solicită majorarea burselor cu 20 %.


În afară de aceasta, s-au făcut auzite cerințe cu privire la echivalarea I categorii de retribuție a muncii cu indicele minimului de existență. Următoarea cerință — majorarea cu pînă la 50 de mii de lei a mărimii indemnizației unice pentru tinerii specialiști la angajare în cazul predării la colegii și școli profesionale, și cu pînă la 70 de mii de lei dacă este vorba despre profesorii universitari. În acest caz, drept argument s-a invocat faptul că, după absolvire, tinerii specialiști nu se grăbesc să se angajeze după specialitate.


În răspuns la solicitările pedagogilor, șeful Cabinetului de Miniștri, Pavel Filip, flutură din mîini și repetă ceea ce profesorii au auzit de mai multe ori: pentru majorarea salariilor lor nu sînt bani în buget. Poate că — nu pierde speranța premierul, — cîndva — spre exemplu, în septembrie sau către sfrșitul anului — vor apărea și bani, iar profesorii vor obține ceva din asta. Iar la sfîrșitul lunii mai, atunci cînd profesorii au anunțat că nu vor mai organiza proteste, Guvernul a răsuflat ușurat, amînînd problema pentru mai pe urmă. Chipurile, toată vara vom căuta insistent bani.


În legătură cu acest fapt, prin intermediul presei — iar Partidul Democrat al cărui vicepreședinte este și premierul, are multă presă — pavel Filip a declarat că datorită dialogului productiv între Guvern și pedagogi protestele s-au încheiat, lecțiile vor fi desfășurate conform orarului stabilit, examenele de BAC nu vor fi perturbate și toate acestea grație acțiunilor înțelepte ale lui Filip.


De facto, profesorii au încetat să mai protesteze nu pentru că l-au crezut pe prim-ministru. Pur și simplu, în sistemul educației, în marea lor majoritate, activează oameni devotați profesiei lor. Ei înțeleg cît de importante sînt ultimele zile ale anului școlar, cît de importante sînt examenele mai ales pentru absolvenții care urmează să treacă un test foarte serios — BAC-ul.

 

* * *

Vara va trece foarte repede. La 1 septembrie va începe un nou an școlar. Însă, dacă profesorii vor reveni la proteste — este foarte puțin probabil că Guvernul va soluționa această problemă pînă la toamnă — atunci Ziua Cunoștințelor viitorului an școlar va fi una «deosebită» or, în general, nu va fi.
 
Natalia Lujina
 
скачать dle 10.6фильмы бесплатно
Рейтинг статьи: