Tineri și înaripați
РУС. MOLD.
» » Tineri și înaripați

Tineri și înaripați

14-10-2017, 10:07
Viziuni: 300
  
Versiunea de tipar   
Tineri și înaripațiTineretul în toate timpurile a fost componenta cu cel mai pronunțat spirit revoluționar a societății, cea care a luptat pentru libertate și adevăr. La fel sînt și tinerii comuniști din Moldova de astăzi
 
Acei cetățeni ai Moldovei cărora mass-media afiliată puterii le insuflă ideea că în țara noastră nu există comuniști își imaginează că partidul este reprezentat astăzi de oameni din generațiile vechi, aceștia avînd vîrste considerabile. În rîndurile PCRM, de bună seamă, sînt oameni, cum se spune, de vîrsta înțelepciunii. Ei constituie fundamentul partidului, deoarece sînt devotați idealurilor leniniste, adevărați tovarăși, care în îndelungata lor biografie de comuniști nu și-au trădat crezul din tinerețe.

Dar în rîndurile Partidului Comuniștilor din Republica Moldova sînt și mulți tineri — energici, perseverenți în urmarea scopului propus, setoși de cunoștințe, totdeauna dispuși la fapte curajoase, pe care le săvîrșesc înaripați de nobilele idei comuniste. Din numărul acestora face parte și tînăra comunistă Aliona Levina.

Aici e casa mea

— Aliona, dumneata cum crezi — în Moldova sînt mulți tineri care se interesează de politică, la care le pasă de viitorul țării în care trăiesc?

— Dacă e să excludem mediul comsomolist și de partid, în care noi permanent discutăm și luăm în vizorul nostru problemele curente și situația politică din țară, în rest, cea mai mare parte a tineretului, cu regret, este pasivă. Văzînd realitățile din jurul lor, mulți tineri se dezamăgesc și pur și simplu pleacă din Moldova. E o tendință care se conturează tot mai mult îndeosebi în ultimii ani. Pleacă și mulți prieteni de-ai mei, colegi de studii.

— Dumneata n-ai fost tentată de gîndul să pleci?

— Comsomolul și partidul au educat în firea mea sentimente patriotice. Chiar de aș avea posibilitate să plec, nu aș face-o în mod principial. Aici e casa mea. Cîndva era chiar la modă să pleci undeva. Acum respectiva tendință revine în mediul tineretului. Clar lucru că acest fenomen este provocat de catastrofala situație social-economică din țară. În alte țări, tinerii nu totdeauna își pot găsi un loc de lucru conform specialității pe care au însușit-o acasă. Dar acolo chiar ceea ce i se plătește unui om care spală mașinile deseori e mai mare decît salariul care li se plătește medicilor și pedagogilor noștri. În acest sens, pot spune că eu sînt un om norocos. Munca pe care o fac acasă corespunde specialității pe care am studiat-o. De la vîrsta de șapte ani de acum știam că voi fi contabil.

— Și cine ți-a determinat profesia?

— Bunica mea. Dar nu a făcut-o în mod special. Ea era contabil-șef la combinatul de panificație. Pe cînd eram copil, s-a întîmplat să văd cum casierul le dă oamenilor salariul. Primindu-l, oamenii aveau o dispoziție bună. Ei își primeau răsplata pentru munca depusă. Desigur, influența bunicii a fost puternică, deși, după cum am spus, ea niciodată n-a insistat cumva să-i urmez calea. Am ales această profesie în mod firesc, pentru că simțeam o atracție față de ea.

— Și unde ai făcut studiile?

— Mai întîi, am absolvit Liceul «Koțiubinski». După aceea am făcut studii la Colegiul Financiar-Bancar «Alexandru Diordița». Noi cunoștințe în domeniu am acumulat la ULIM, unde am făcut și masteratul. Cum se spune, «am ros cartea» profesiei destul de multă vreme. Ca să-i cunosc toate subtilitățile.

Lupta pentru tinerele cugete

— Cîțiva ani în urmă, încă te aflai în mediul studențesc. Ce se poate spune despre spiritul activ al acestei categorii de tineret?

— Să pornim de la faptul că eu, fiind încă studentă, am intrat în rîndurile Comsomolului, iar peste un an — în cele ale PCRM. Da, printre studenți sînt tineri activi, care pot fi atrași la realizarea unei idei.

— Diferitele partide luptă pentru a stăpîni cugetele tinere. Probabil, nu numai comuniștii ți-au propus să vii alături de ei….

— De acum e ca și o tradiție că tinerii din grupele în care instruirea se face în limba rusă sînt de orientare de stînga. În anul 2010, cînd am intrat în rîndurile Comsomolului, PCRM era unicul partid al cărui program, din punct de vedere spiritual, îmi era apropiat.

— După aceea au apărut socialiștii, care au adus în societate un fel de talmeș-balmeș… Parcă și ei sînt din cei de la flancul stîng și, totuși, nu seamănă cu ceilalți de la acest flanc…

— Da, atunci și în organizația noastră de tineri au apărut niște sciziuni… A fost o perioadă complicată. Și de la noi au plecat cîțiva, însă după aceea, așa cum au recunoscut ei înșiși, s-au simțit înșelați. Atunci, am fost și noi telefonați de foștii colegi ai noștri mai în vîrstă care s-au dus la socialiști. Ne propuneau să facem și noi, cei tineri, același lucru. Se interesau de cîștigurile noastre. Ne întrebau de ce avem nevoie. Totodată, în fel și chip denigrau Partidul Comuniștilor, vroiau să ne atragă în tot felul de intrigi. Dar alături de noi erau adevărații tovarăși mai în vîrstă și anume ei ne-au deschis ochii la multe lucruri. Ne-am dat și noi seama că primii pași spre trădare Igor Dodon i-a făcut atunci cînd și-a dat votul pentru președintele Timofti.

— Tineretul rareori citește ziare — e o tendință a timpului. Ei preferă rețelele de socializare din Internet. Pe cît de activ discută tinerii în aceste rețele de socializare problemele care țin de actuala stare de lucruri din Moldova? Despre ce vorbesc ei între dînșii?

— Eu pot să judec despre toate acestea doar pornind de la colectivul în care activez. De regulă, în funcție de ceea ce citesc în rețelele de socializare și de informația pe care o află vizionînd programele televizate, pot spune că oamenii, inclusiv cei tineri, își împart simpatiile între doi vectori — cel de est și cel de vest. La faptul că Moldova poate avea propriul său vector de dezvoltare nu se gîndește nimeni.

— Fraza «Cine deține informația, acela stăpînește lumea» este actuală pînă acum. Cît de des cei cu care comunici dumneata apelează la surse alternative de informații? Sau preferă să se mulțumească, în primul rînd, cu ceea ce le propune televiziunea?

— În foarte rare cazuri oamenii încearcă să afle un adevăr sau altul în mod de sine stătător. În majoritatea cazurilor, ei se mulțumesc cu informația care le este pusă la dispoziție de diferite posturi de televiziune. Și anume această informație, deseori denaturată, formează poziția lor civică.

— Totuși, reușești să faci cumva ca oamenii să afle adevărul?

— În mediul în care lucrez, toți îmi cunosc convingerile. Eu îmi expun punctul meu de vedere la orice prilej potrivit pentru asta. În plus, noi efectuăm o serioasă muncă de agitație și prin intermediul rețelelor de socializare. Eu fac parte dintr-un grup care lucrează cu mass-media. Noi propagăm ideile noastre și convingerile noastre. Noi polemizăm cu oponenții politici. Totodată, întotdeauna ne străduim să argumentăm ceea ce spunem și să fim tacticoși.

Nepoata veteranului comunist

— Cu ce a început viața dumitale în calitate de tînăr comunist?

— La puțin timp după intrarea în rîndurile Comsomolului, mi s-a sugerat să meditez asupra oportunității de intrare în rîndurile PCRM. Eu am manifestat față de această sugestie o atitudine serioasă și conștientă. Doar calitatea de membru al PCRM presupune multă responsabilitate. În urma acestor meditații, am ajuns la concluzia că voi fi în stare să fac față, să fiu demnă de încrederea acordată. Iată așa am devenit membru al organizației primare nr. 39 de partid din sectorul Centru. Posibil, în virtutea profesiei mele, am fost aleasă trezorier al organizației noastre. Iar anul acesta am fost aleasă în componența biroului comitetului raional și mi s-a încredințat să fiu responsabilă de activitatea organizației comsomoliste.

— Cineva dintre rude te-a îndemnat să intri în rîndurile Partidului Comuniștilor?

— Comunist devotat a fost și rămîne să fie bunicul meu, veteranul de război Alexandr Dmitrievici Levin. Însă el n-a făcut nici un fel de agitație — el însuși a fost și continuă să fie exemplu de adevărat comunist. Un exemplu de excepție. În general, oamenii care au luptat în anii războiului pentru libertatea patriei lor întotdeauna au purtat cu mîndrie numele de comunist. Și despre participarea lor la luptele războiului vorbesc doar la anumite date, totdeauna la timpul și la locul cuvenit. În temei, în ziua de 9 mai — Ziua Victoriei. În această zi, după ce mergem cu toții la Complexul Memorial «Eternitate», ne adunăm întreaga familie, și atunci bunicul pornește pe drumul amintirilor. E ziua în care este darnic la amintiri. Dar cele mai multe despre calea lui de luptă eu le aflu din ziare, din reviste, din alte surse informative.

— Pentru el, veteran, participant la îndepărtatele evenimente din timpul războiului, probabil, acum este deosebit de dureros să afle cum actualii guvernanți ai Moldovei încearcă să șteargă din amintirile oamenilor memoria Zilei Victoriei…

— În măsura posibilităților, noi ne străduim să-l ferim de asemenea informații, pentru ca el să nu aibă emoții în plus, dureri de inimă. Am vrea să mai trăiască, să-l mai avem în mijlocul familiei. În virtutea vîrstei pe care o are, nu pătrunde în politica zilei de astăzi pînă la cele mai mici amănunte, se mulțumește cu momentele-cheie. Îl ajut și eu, orientîndu-l în diferite situații. Dar, să vedeți, el n-a mers în principala piață a capitalei ca să primească acolo cel mai înalt ordin al țării, pe care trebuia să i-l înmîneze actualul președinte al țării. Știți de ce? A zis că decorațiile trebuie înmînate în tăcere, în mijlocul unor oameni demni de memoria eliberatorilor. Pe cînd în acea zi, — 22 iunie, începutul războiului, — cînd au fost înmînate aceste distincții, socialiștii au organizat în piață un show. Iar din punctul de vedere al bunicului, ziua începerii războiului este zi de adîncă durere. În ziua aceasta nu poate fi vorba de nici o veselie. Pe cînd veteranii erau invitați în scenă de rînd cu stelele din show-business.

Adevărul despre Moldova

— În timpul aflării în rîndurile Comsomolului, apoi și ale PCRM ai avut ocazia să-ți împărtășești ideile cu tineri de aceeași vîrstă din alte țări?

— În anul 2015 am făcut parte din delegația moldovenească care a participat la lucrările desfășurate la Sankt-Petersburg ale sesiunii Adunării Interparlamentare a Tineretului din statele membre ale CSI, consacrată Zilei Victoriei. Acolo ne-am deosebit de alți tineri prin faptul că doar noi am povestit despre dificultățile pe care le întîmpinăm la organizarea sărbătorii Zilei Victoriei, despre piedicile pe care ni le pune guvernarea. Am fost unica delegație prezentă acolo fără a fi patronată de guvern. Noi le-am povestit delegaților adevărul veritabil despre Moldova.

— Acum te pregătești încă pentru un for internațional…

— De la 14 pînă la 22 octombrie, la Soci va avea loc Festivalul Internațional al Tineretului și Studenților, organizat de Federația Internațională a Tineretului Democratic. Moldova, inclusiv Transnistria, va fi reprezentată de diferite organizații de tineret, iar componența numerică a delegației va fi de 400 de tineri și tinere, inclusiv din partea Uniunii Comuniste a Tineretului din Moldova. Programul festivalului este foarte bogat și ne vom strădui să ne încadrăm în el în modul cel mai demn. În afară de buna dispoziție și spiritul combativ, vom lua cu noi și un film documentar. Programul festivalului încadrează și un concurs al peliculelor video cu conținut social. Tovarășul nostru, Nicolai Rusol, prim-secretar al comitetului raional PCRM din sectorul Botanica al capitalei, a pregătit și a expediat la concurs un subiect despre formarea statului Moldova. Cum a fost apreciat, vom afla cînd vom fi la festival.

— Cît privește numărul lor, comcomoliștii și tinerii comuniști nu sînt cea mai impunătoare forță. În schimb, cu toții sînt oameni cu un puternic spirit moral și combativ, capabili să deosebească adevărul de minciună. Cum percep ei evenimentele politice din Moldova?

— La noi, în fiecare an se organizează Școala de vară a Comsomolului. Ea e o platformă unde se poate comunica cu tineri din întreaga Moldovă. Unde pot fi abordate problemele care te preocupă sau te îngrijorează, unde poți vorbi cu alții de vîrsta ta despre țara noastră de astăzi și cum vedem noi viitorul Moldovei. De fiecare dată, în cadrul școlii se subliniază nivelul înalt al corupției în țara noastră. Pentru tineri este dureros faptul că nimănui nu-i pasă de problemele tineretului și ei nu văd nici o perspectivă pentru un bun viitor al lor.

— Și ce e de făcut în situația asta?

— În situația asta, oamenii trebuie să chibzuiască mai bine cui să-i dea votul la alegeri. Iar noi ne vom strădui să le deschidem ochii asupra adevărului și să le vorbim despre acest adevăr. Oamenii, în particular, cei tineri pot fi uniți de una și aceeași idee. Principalul e ca această idee să fie creatoare și realizabilă. De fapt, istoria se repetă. Tinerii întotdeauna au manifestat spirit revoluționar, totdeauna au luptat pentru libertate și adevăr. Ca exemplu vi-i pot aduce pe eroii din romanul «Tăunul», în care se descrie lupta tinerilor pentru țara lor, cum ei încearcă să schimbe situația, să creeze ceva nou și luptă împotriva sistemului și pentru drepturile lor.

— Fiind atît de ocupată, îți mai rămîne timp și pentru lectură? În timpul nostru, rar tineri sînt pasionați de lectură…

— Eu găsesc timp și pentru lectură. Nu demult am finalizat «Crimă și pedeapsă». La școală, nu am reușit să citesc lucrarea pînă la capăt, era prea dificilă pentru viziunile mele de atunci. Iar de data asta am citit-o cu interes.

— La ce visează o fată comunistă, care îl citește astăzi pe Dostoevski?

— Ca oamenii să știe bine spre ce tind în viața lor. Și ca fiecare om să ocupe locul demn de el în societate. Și mă mai gîndesc că, dacă fiecare ar contribui cu ceva la cauza comună, la dezvoltarea țării noastre, țara noastră și-ar reveni, ar prinde la putere, la viață.

Natalia Ustiugovaскачать dle 10.6фильмы бесплатно
Рейтинг статьи: