Perspectiva pe invers
РУС. MOLD.
» » Perspectiva pe invers

Perspectiva pe invers

16-12-2017, 09:32
Viziuni: 97
  
Versiunea de tipar   
Perspectiva pe inversTinerii nu vor să lucreze pe bănuți în Moldova ruinată
 
Diferența dintre viața reală și informația televizată continuă să crească. Cetățenii Moldovei se întreabă tot mai des: unde este acea creștere economică care ne-a îmbunătățit viața? Indicatorii pozitivi de dezvoltare, cu care sîntem hrăniți zilnic, deja ne stau în gît. Ne-am suprasaturat de «pozitivul» guvernării. Doar că acest «pozitiv» nu poate substitui pîinea cea de toate zilele.

Mai bine decît în Europa?

Dacă e să credem statisticilor oficiale, nivelul șomajului în Moldova nu este chiar atît de mare, cel puțin, nu este catastrofal. Biroul Internațional al Muncii a determinat că, în al III-lea trimestru al anului 2017, numărul șomerilor în Moldova a fost de 44,6 mii de oameni. Totodată, în al III-lea trimestru al anului trecut, numărul șomerilor era cu o mie de persoane mai mic.

În acest fel, în al III-lea trimestru al anului 2017, nivelul șomajului în Moldova (raportul șomerilor după BIM la populația activă) a fost de 3,4 % și a crescut, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent (2,9 %).

Acum, să vedem care este indicatorul în zona euro. În mai 2017, coeficientul șomajului a constituit 9,3 % și s-a redus către luna octombrie pînă la 8,8 %. Potrivit indicatorilor din luna mai, cel mai mic nivel al șomajului a fost înregistrat în Cehia — 3 %, Germania — 3,9 % și Malta — 4,1 %. Cea mai proastă situație s-a atestat în Grecia — 22,5 %, Spania — 17,7 % și Italia — 11,3 %.

Coeficientul șomajului este determinat de procentul forței de muncă generale care nu este încadrat în cîmpul muncii, dar care caută un job în zona euro. Un procent înalt denotă extenuare pe piața muncii. Procentul mic este un indicator pozitiv pentru piața muncii în zona euro. Dacă e să comparăm statistica oficială pentru Moldova cu statistica țărilor din zona euro, țara noastră arată chiar foarte bine, mult mai bine decît însăși Europa.

Dar noi știm că statistica oficială nu indică situația reală. Este suficient să spunem că sute de mii de cetățeni moldoveni, care acasă sînt considerați șomeri, își găsesc de lucru peste hotare. Așa că, autoritățile moldovenești au o poziție foarte comodă — au trimis cetățenii moldoveni peste hotare și au îmbunătățit statistica generală.

Atrageți atenția — în Spania și Italia, unde numărul cetățenilor moldoveni este deosebit de mare, rata șomajului este foarte înaltă. Moldovenii sînt gata să lucreze pentru tarife mai mici pentru Europa. Cetățenii băștinași, însă, preferă să trăiască pe indemnizația de șomaj.

În Italia, se poate trăi pe indemnizația de șomaj pînă la 240 de zile, persoanele peste 50 de ani — au dreptul de a primi indemnizația pînă la un an. Cei care aveau un salariu de pînă la 2000 de euro, primesc indemnizație de șomaj în mărime de circa 931 de euro. Cei care aveau salarii de peste 1000 de euro, beneficiază de ajutor de șomaj în mărime de 1119 euro. În Spania, șomerii sînt ținuți la întreținere de la 4 luni pînă la 2 ani. Îndemnizațiile variază în jurul sumei de 1541 de euro.

În Danemarca, indemnizația se achită pe parcursul a doi ani de zile și ajunge pînă la 2295 de euro. În Anglia, indemnizația poate ajunge și la 4 000 de euro și, în unele cazuri, se achită pînă la 9 ani de zile. Această listă poate fi continuată. Adică, în Europa, poți lucra un an doi și tot atîta vreme să beneficiezi de ajutor de șomaj fără să fii nevoit să strîngi foarte tare cureaua.

Ce-și doresc tinerii?

Nu putem spune că în Moldova nu există, în general, locuri de muncă. De muncă există. Doar că salariile sînt mizere. Grădinițele de copii se confruntă cu deficit de dădace, însă, pentru 1,5 — 2 mii de lei pe lună puțini acceptă să se angajeze. Poate doar pensionarele, care nu au altă soluție. Tinerii, însă, nu se prea grăbesc să lucreze în grădinițe. Totodată, potrivit statisticii noastre «fericite», rata șomajului în rîndul tinerilor cu vîrsta cuprinsă între 15 — 24 de ani, este de 12,6 %. Totodată, toți angajatorii invită la lucru persoane tinere cu studiile de rigoare, să cunoască limbi străine și să mai aibă și experiență. De regulă, tinerii specialiști sînt plătiți cu cele mai mici salarii tarifare, în special, cînd este vorba despre instituțiile de stat.

Dar ce-și doresc tinerii noștri? Tinerii noștri nu-și doresc decît un salariu decent. Potrivit datelor prezentate de Magenta Consulting, absolvenții școlilor și colegiilor profesionale sînt gata să-și înceapă cariera de la un salariu de 3200 — 3500 de lei, iar absolvenții de liceu, care, de facto, nu au nicio instruire profesională, sînt dispuși să se angajeze cu un salariu de 3000 de lei.

Trebuie să avem în vedere că atunci cînd vorbesc despre salarii, tinerii numesc suma pe care vor să o ridice la mînă, adică, venitul curat după scoaterea tuturor plăților sociale. Respectiv, salariul tarifar trebuie să fie cu 1-1,5 mii de lei mai mare decît sumele indicate.

Ceva mai mari sînt cerințele absolvenților instituțiilor de învățămînt superior — circa 5 mii de lei cu majorarea salarială ulterioară. Clar lucru, pentru că, în țara noastră, după reducerea considerabilă a locurilor bugetare, studiile superioare costă nu doar ani de muncă dar și finanțe. Și, iar, tinerii numesc suma de 5 mii de lei fără impozite. Cu alte cuvinte, tinerii cu studii superioare se orientează, din start, la salariile medii pe economie din țara noastră. În caz contrar, ei vor merge să caute asemenea salarii peste hotare, unde, de asemenea, este nevoie de oameni tineri, cu perspectivă, erudiți și care cunosc limbi străine.

Mult mai rău


Prezentatorii posturilor TV a lui Dodon și Plahotniuc încearcă să convingă poporul Moldovei că noi trăim din ce în ce mai bine. Cu toate acestea, noi, cetățenii moldoveni, nu știu de ce vedem că trăim din ce în ce mai rău. Asociația sociologilor și demografilor din Moldova au prezentat, recent, datele sondajului anual de opinie, potrivit cărora, mai bine de 37 % din populația Moldovei consideră că anul curent a fost mai rău decît precedentul.

Potrivit sondajului, 42,8 % dintre cetățeni nu au sesizat mari schimbări. Adică, aproape pentru jumătate din populația țării lucrurile au rămas la fel de proaste precum au fost. Și doar 17,5 % dintre respondenți consideră că anul 2017 a fost mai bun decît 2016. Proporția mulțumiților și nemulțumiților nu s-a schimbat foarte mult nici comparativ cu anul trecut, nici comparativ cu perioada de acum cinci ani.

Circa 43 la sută dintre respondenți au menționat că viața nu s-a schimbat — cel mai probabil, este vorba despre categoria oamenilor care au dus-o greu și anul trecut, și cu cinci ani în urmă, și acum. Doar 2,4 % au spus că viața a devenit «mult mai bună», iar 16 % — «mai bună». 23,2 % dintre respondenți consideră că viața a devenit mai grea, iar 13,3 % — «mult mai grea».

Rămîn neschimbate motivele ce determină nemulțumirea oamenilor — nivelul redus al calității vieții și lipsurile, migrația și corupția. Și, desigur, șomajul.

Ana Vetrovaскачать dle 10.6фильмы бесплатно
Рейтинг статьи: