Aș fi bucuros să slujesc...

Conform datelor statistice oficiale, rata șomajului în Moldova este mult mai mică decît în țările UE
Mai mult dect atît, în martie anul curent, Guvernul lui Pavel Filip a declarat cu mîndrie despre reducerea ratei șomajului cu 2 la sută comparativ cu anul 2015. Dar oare este aici meritul actualului sau fostului guvern «euro-integrator»?

Probabil este. Pentru că timp de șapte ani cît au guvernat, Moldova a fost părăsită de jumătate de milion de cetățeni apți de muncă. Ceea ce înseamnă că s-a redus și cererea locurilor de muncă. În mod special, plecarea cetățenilor în masă se simte în localitățile rurale, de unde o treime din populația activă a plecat la muncă peste hotare. Se știe foarte bine că unele sate au fost total depopulate și s-au pomenit în prag de dispariție.

Fiți de acord, nu este foarte greu să fii șomer undeva în Germania sau Norvegia, unde fiecărui șomer i se asigură plata minimului de existență nu doar din contul indemnizației de șomaj, dar și din contul facilităților pentru plata chiriei, serviciilor comunale, serviciilor medicale și tot felul de alte bonusuri. Altceva este în Moldova unde un șomer primește o sumă simbolică a indemnizației.

Majoritatea șomerilor dețin diplome de studii superioare, dar se cer brațe de muncă. De aceea, șomajul în Moldova poartă un alt caracter, mult mai depresiv decît în Occident. Fapt care nu-i permite unui șomer să supraviețuiască elementar. De aici și vine tendința majorității tinerilor de a părăsi Moldova și să lucreze oriunde doar ca să poată duce o viață normală. Totodată, rata reală a șomajului în Moldova este mult mai mare decît cea oficială. Adăugați aici miile de gasterbaiteri, care nu se înscriu la evidența bursei muncii chiar dacă și-au pierdut locul de muncă în Rusia sau Italia. De aceea, din punct de vedere oficial, noi, cel mai probabil, nu vom ajunge UE, ci demult sîntem în fața întregii planete.

Adică, rata ascunsă a șomajului din Moldova se deosebește destul de mult de cifrele prezentate societății civile și sponsorilor occidentali de către guvernele Filip, Streleț, Gaburici, Filat. Șomajul îndelung include acei oameni care fie nu muncesc, fie o fac în tenebru fără a intra în vizorul organelor statului. Or, populația nu crede instituțiilor statului avînd toate motivele pentru acest lucru. Nivelul salariilor în Republica Moldova nu corespunde prețurilor permanent în creștere. De aceea, forța de muncă a emigrat or se pregătește să emigreze peste hotare.

Trebuie de acordat o atenție deosebită ratei șomajului în rîndul tinerilor. Șomajul juvenil apare în două etape ale vieții omului: după absolvirea liceului (dacă tînărul nu reușește să se înscrie imediat la universitate, or altă instituție sau să se angajeze cu succes) și după obținerea studiilor de profil (dacă nu dispune de îndreptare garantată la muncă sau dacă acest loc de muncă nu convine tînărului specialist).

Tot mai mulți cetățeni tineri ai Republicii Moldova își pierd locurile de muncă. La noi, cel mai mult au de suferit tinerii de la sate, care nu au studii superioare și sînt expuși, într-o mai mare măsură, migrației. Ei se confruntă cu problema lipsei de experiență și neîncrederii din partea potențialilor angajatori, în același timp, ei trebuie să concureze pe piața muncii cu specialiști mai experimentați.

În afară de aceasta, un motiv la fel de important al șomajului în rîndul tinerilor este faptul că această categorie de cetățeni nu cunoaște ce cere piața. În rezultat, după absolvirea studiilor ei nu se pot încadra în piața muncii și se văd nevoiți fie să se recalifice, fie să plece peste hotare în căutarea unui loc de muncă.

În Moldova, lipsa perspectivelor de viitor se accentuează deosebit de periculos. Anume din această categorie socială se alimentează rîndurile lumii criminale, narcomanilor și altor elemente antisociale.

Tranziția Moldovei spre economia de piață, care a fost însoțită de crize economice și sociale, a jucat o glumă proastă cu piața și forța ei de muncă. Perturbarea și distrugerea relațiilor industriale, reducerea capacității de producere și dezvoltarea economiei tenebre, reducerea bruscă a finanțării bugetare a scăzut posibilitățile de a oferi ajutor social și protecție din partea statului populației active din punct de vedere economic.

Situația a început să se amelioreze după venirea comuniștilor la guvernarea Moldovei. Timp de opt ani de zile, PIB-ul țării a crescut de 4,1 ori, veniturile bugetului consolidat — de 5,9 ori, venitul mediu lunar pa cap de locuitor — de 5,8 ori, investițiile în economia moldovenească au crescut de 7,7 ori, volumul producției industriale a sporit de 2,9 ori, producției agricole — de 2 ori, volumul vînzărilor de piață a crescut de 3,8 ori.

În 2009, rata inflației era de cel mult 1 %, rezervele valutare ale Băncii Naționale au crescut de 5,4 ori. În rezultat s-a redus rata emigrației din țară.

Odată ajunși la guvernare, «euro-integratorii» au prăbușit, din nou, piața muncii. Din cîte se cunoaște, cel mai important factor în protecția socială a populației economic active este crearea condițiilor economice, psihologice și de pregătire profesională cu scopul de a spori nivelul de valorificare a potențialului șomer. De facto, aceasta trebuie să fie preocuparea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă. Din păcate, în ultimii ani, această instituție nu este pe măsură să-și onoreze obligațiile sale de bază. Deși șefii guvernelor anterioare au vorbit foarte mult despre «instruirea profesională a șomerilor». Altfel spus, despre recalificarea inginerilor, pedagogilor, transportatorilor ș.a.m.d. calificați în măturători. Însă, mari cunoștințe profesionale pentru fluturarea măturii nici nu se impun, oricum nu este vorba despre binomul lui Newton.

Așa cum a declarat un reprezentant al Agenției sus menționate, «cele mai populare profesii în rîndul șomerilor sînt: croitor, contabil, frizer, mecanic, bucătar și altele». Însă, pentru a reuși să se angajeze în aceste domenii (cu excepția miraculosului «și altele»), este nevoie nu doar de abilități, ci și de experiență. Iar experiența se obține cu timpul. Și dacă un frizer poate experimenta pe capul unui orfan, mecanicul și bucătarul nu vor reuși acest lucru. Nemaivorbind deja despre un contabil calificat, care învață cinci ani la facultate.

Semnarea de către țara noastră a Acordului de Asociere cu UE a atras anumite credite din Occident pentru soluționarea problemelor legate de încadrarea populației în cîmpul muncii. Toate ar fi fost bune dacă creditele ar fi fost folosite pentru dezvoltarea țării, pentru redotarea industriei, crearea infrastructurii de transport, revigorarea sectorului agrar. Dar, o mare parte a acestor credite s-a folosit pentru acoperirea deficitului bugetar. Adică, pentru consum. Respectiv, aceste credite nu vor aduce dividende. Ele vor trebui restituite. Precum se știe, iei bani străini pentru puțin timp, dar îi dai pe-ai tăi pentru totdeauna.

Evgeni Tamanțevскачать dle 10.6фильмы бесплатно