Scumpirea
serviciilor medicale este o lovitură mortală asupra sănătății națiunii
De la
Ministerul nostru al Sănătății și de la șefa acestuia — Ruxanda Glavan, puteam
să ne așteptăm la orice, însă, o asemenea «surpriză» de amploare, cum este
majorarea tarifelor la serviciile medicale, a întrecut toate așteptările. Majorarea tarifelor putea fi
explicată prin faptul că acestea nu au mai fost revizuite din 2011, în
condițiile în care totul în jur se scumpește. Puteau să se majoreze cu 10–20 la
sută. Însă, costul acestor servicii a fost majorat în mediu de 4–5 ori.
Șomerii peste bord
Primii care vor avea de suferit de pe urma
majorării tarifelor sînt șomerii, care nu sînt în stare să-și procure polița
medicală de asigurare medicală obligatorie. Iar în Moldova, numărul șomerilor
constituie 15% din numărul total al locuitorilor. Aceștia sînt oameni pentru
care polița medicală este, pur și simplu, inaccesibilă. Grație inițiativei
fracțiunii parlamentare PCRM, costul poliței medicale rămîne la același nivel
deja pentru al treilea an consecutiv — 4056 de lei. Cei care-și procură poliță
pînă la 31 martie beneficiază de o reducere în mărime de 50 și 75 la sută. Și
nici așa, oamenii nu au surse financiare suficiente pentru a procura polița.
În mare parte, acest lucru se referă la
locuitorii de la sate, care au munci sezoniere. Iarna, de regulă, sătenii nu au
de lucru. Acele copeici care au fost cîștigate vara sau toamna, au fost demult
cheltuite pentru plata energiei electrice, gaz, telefon, pentru procurarea
medicamentelor necesare tratamentului afecțiunilor sezoniere ș. a. m. d. Așa
că, sătenii șomeri primii se vor pomeni peste bordul deservirii medicale, în
pofida faptului că dreptul la protecția sănătății ne este garantat de
Constituție. (Art. 36, menționează, de asemenea, că minimul asigurării medicale
oferit de stat este gratuit.)
Trebuie mulțumim acelor medici de familie de la
sate, care deservesc toți sătenii indiferent dacă au sau nu poliță. Apropo,
declarațiile precum că medicii ridică salarii de 11 mii de lei sînt foarte
exagerate. Salariul unui medic de familie cu stagiu de 20 de ani constituie
5900 de lei, iar după toate achitările fiscale — rămîne cu puțin peste 4 mii.
Mai sunt mici adaosuri, însă, de regulă, acestea puțin ce vizează medicii de
familie de la sate, pentru că mărimea adaosului depinde de numărul populației,
iar la sate, pe an ce trece, numărul locuitorilor este din ce în ce mai mic. În
afară de asta, după implementarea metodologiei noi, «unice» de calculare a
salariilor angajaților medicali, unii medici de familie au început să ridice
remunerări și mai mici.
Polița se va scumpi
În ceea ce privește costul poliței de asigurare
medicală, cel mai probabil, de asemenea, se va scumpi de cîteva ori. În caz
contrar, din ce rezerve va fi completat Fondul asigurărilor medicale? Experții
prognozează că dacă Compania națională va începe să compenseze cheltuielile
instituțiilor medicale în baza noilor tarife, atunci bani abia de vor ajunge
pînă la mijlocul anului.
Putem lăsa pe apa sîmbetei și Legea privind
fondul asigurărilor medicale, aprobată cu atîta trudă. Pentru a fi corectat cît
de puțin, va trebui de întreprins măsuri radicale. Spre exemplu, de a majora
considerabil contribuțiile în medicină. La ora actuală, angajatorul și
angajatul contribuie cu 4, 5 la sută. Majorarea cotei procentuale poate duce la
ceea că o parte a antreprenorilor vor renunța la angajarea oficială a
colaboratorilor și vor prefera să achite salarii la plic. Iar oamenii, în
condiții de șomaj general, nu vor avea încotro. Ei vor fi de acord cu orice
condiții.
Ministerul Sănătății propune șomerilor să se
înregistreze la Oficiul forței de muncă, să primească statutul oficial de șomer
și, în aceste condiții, să primească din partea statului nu doar indemnizația
de șomer, dar și polița medicală. Însă, oamenii se pot bucura de acest
beneficiu nu mai mult de un an. În continuare, fiecare pentru sine. Totodată,
în Moldova, mii de cetățeni nu-și pot găsi, cu anii, un loc de muncă. Mai ales
femeile de peste 50 de ani. Peste tot se cer oameni tineri, energici și,
preferabil, cu experiență.
Statul va avea de pierdut
Scumpirea serviciilor medicale poate lovi dur
în sistemul medical al statului. Oamenii care nu au poliță de asigurare sînt
obligați să achite pentru toate investigațiile și analizele. Și dacă prețurile
în instituțiile de stat sînt similare sau chiar le depășesc pe cele stabilite
în clinicile private, pacienții vor prefera anume centrele medicale private,
atît cele diagnostice, cît și cele clinice.
Pînă și tariful pentru «pat simplu» în
instituțiile de stat a crescut considerabil, totodată, pacienții nu vor fi
hrăniți și vor procura medicamentele din cont propriu. Pentru a petrece o
noapte în spital, acum, un om trebuie să plătească 209 lei în loc de 114, în
secțiile de cardiologie și chirurgie — 345 de lei. Pentru 24 de ore la
reanimare, pacientul va trebui să achite 1000 de lei, însă, în acest caz,
totuși, un oarecare ajutor medical va fi oferit.
Evident, se vor majora și prețului pentru
intervențiile chirurgicale, pentru înlăturarea amigdalelor pacienții vor plăti
circa 1000 de lei, iar tumorile maligne ale glandei mamare — circa 2000 de lei.
Și asta în condițiile în care, femeile noastre și așa se lasă cu greu convinse
să meargă la medicul specialist. Tratarea anevrismelor va costa 4,6 mii de lei,
fără a lua în calcul perioada de reabilitare și medicamentele necesare. Aceeași
situație se înregistrează pe toate pozițiile. Uluiește și faptul că o persoană
care nu dispune de poliță medicală, va trebui să achite 120 de lei în cazul în
care va solicita ambulanța.
Mulți cetățeni știu că potrivit Programului
unic de asigurări medicale obligatorii, există o listă cu servicii care intră
în polița de asigurare și sunt servicii pentru care, oricum, pacientul trebuie
să plătească. În prima listă se înscriu circa 1 500 de denumiri,
serviciile cu plată, însă, sînt de trei ori mai multe.
Dacă o persoană a reușit să adune bani pentru
tratamentul medicamentos sau operațional, la ce bun să meargă într-un salon de
spital unde mai sunt încă 5-6 pacienți, iar pentru grijă din partea
personalului trebuie să mai achite individual surorilor medicale și
infirmierelor, dacă el, pentru aceeași bani, se poate interna într-o clinică
privată, unde va beneficia de o atitudine adecvată. Se poate întîmpla că
tratamentul în clinicile private să fie mai ieftin decît în cele de stat.
Desigur, omul trebuie să aibă dreptul la
alegere. Cine poate și vrea, merge într-un salon de spital privat, cine nu are
bani — se mulțumește cu serviciile centrelor medicale de stat. Acum, însă,
această alegere nu este logic. Este evident că statul va avea de pierdut.
Natalia Lujina
скачать dle 10.6фильмы бесплатно