De cealaltă parte a sărbătorii vieții
РУС. MOLD.
» » De cealaltă parte a sărbătorii vieții

De cealaltă parte a sărbătorii vieții

26-12-2016, 11:41
Viziuni: 1 497
  
Versiunea de tipar   
De cealaltă parte  a sărbătorii viețiiCirca o sută de mii de pensionari moldoveni  vor întîmpina Anul Nou în singurătate flămîndă
Sfera socială este gaura neagră  a societății noastre, pe care autoritățile, nu doar că o ignoră ci, prin metodele sale draconice, o extinde pînă la dimensiunea de catastrofă națională.  Concluziile sunt jalnice: tineretul pleacă în masă peste hotare, iar bătrînii sunt condamnați la supraviețuire sub limita sărăciei.

Sindromul șomajului

Una dintre promisiunile actualei guvernări a fost de a crea noi locuri de muncă și de a întoarce gasterbaiterii acasă. Și ce s-a întîmplat? Numărul imigranților a crescut constant. La începutul anului 2016, Agenția Națională pentru ocuparea forței de muncă a comunicat că în acest an au fost create și mai puține locuri de muncă.

Se presupunea că circa 900 de noi locuri de muncă vor fi create în agricultură și, evident, în comerțul angro — 840. Noi ne-am dezvățat să producem, continuăm să învățăm a vinde.

Restul funcțiilor vacante sunt atribuite locurilor de muncă deja existente. În republică, în special în localitățile rurale, nu sunt suficienți medici, lucrători sociali și medicali. Au trecut la sate agronomii și veterinarii.

În schimb, Moldova a devenit principalul furnizor de forță de muncă pentru țările din Europa și Rusia. Numai în perioada anilor 2011 — 2014, numărul cetățenilor moldoveni care muncesc legal peste hotare, a crescut de 20 de ori. Acum, numărul lor este de peste 330 de mii.

Potrivit datelor Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, peste 805 mii de oameni se află peste hotarele țării. Acestea, însă, sunt date statistice oficiale.

Nimeni nu știe numărul exact al migranților moldoveni, pentru că o mare parte din ei muncesc ilegal sau sunt angajați pentru munci sezoniere. Această cifră este variabilă li se anunță a fi de circa un milion. Iar Guvernul nostru își amintește de acești oameni numai atunci cînd au nevoie de voturile lor electorale. Rămîn fără atenția cuvenită și familiile migranților, copii lor care rămîn fără supraveghere și părinții lor care trec la categoria pensionarilor singuratici.

Condamnați la singurătate

Potrivit datelor oficiale, în Moldova locuiesc peste 100 de mii de pensionari singuratici. Tot mai des și mai des, putem vedea imagini rușinoase pentru autoritățile noastre — atunci cînd bătrînii scotocesc prin tomberoanele cu gunoi încercînd să găsească măcar ceva resturi comestibile. Lor le este foarte rușine și întorc privirile. Însă, rușine trebuie să le fie celor care i-au adus la o asemenea viață.

Pensionarii singuri trebuie să se afle sub tutela serviciilor sociale. Însă, insuficiența cadrelor sociale este catastrofală — circa 1300 pentru toată Moldova și asta în cazul în care toate funcțiile vacante sunt completate.

Salariile asistenților sociali lasă de dorit de aceea, de regulă, puțini care se rețin la un asemenea loc de muncă pentru multă vreme. Spre exemplu, la sate, un asistent social ridică un salariu de puțin peste 1000 de lei dacă deservește zece pensionari. Totodată, fiecare pensionar trebuie să fie vizitat de cel puțin trei ori pe săptămînă.

Reiese că dacă un bătrîn singuratic a căzut la pat și nu se mai poate ridica, el, în esență, este condamnat. La asemenea pacienți salvarea nu vine cu mare dorință. În spitale, de regulă, ei nu sunt internați. O îngrijitoare nu va accepta să fie angajată pe bani mizeri. Iar Anul Nou îl va întîmpina în singurătate și cu stomacul gol…

Discriminare  la pătrat

Mulți oameni au crezut că acest Guvern va prinde la minte și nu va accepta cerințele FMI și altor creditori internaționali. Însă, aproape de Anul Nou, cetățenii au primit de la autorități un «cadou» sub forma reformei antisociale a sistemului de pensii. Femeile și bărbații vor ieși la pensie la aceeași vîrstă — la 63 de ani. În acest fel, pragul de pensionare pentru bărbați a crescut cu un an, iar pentru femei — cu șase ani.

Oamenii noștri s-au obișnuit să muncească, cu atît mai mult că țara noastră în plan social nu este Europa, aici nu poți trăi din pensie. La noi, însă, sunt multe locuri de muncă pentru cei cu vîrsta de peste 60 de ani? În afară de aceasta, deja la 55 de ani, majoritatea cetățenilor capătă tot felul de boli, pe care nu are cine și pe ce să le trateze…

Impunînd reforma anti¬constituțională a sistemului de pensii, Guvernul nu s-a putut eschiva de la indexarea anuală a pensiilor ce are loc în luna aprilie. Însă, mulți pensionari se vor confrunta cu faptul că după indexarea pensiilor cu 10%, ei vor primi și mai puțin.

La începutul anului 2016, pensia medie era de 1165, 22 lei în timp ce valoarea coșului minim de consum constituia 1437, 4 lei.

Mărimea medie a pensiei după indexare a constituit 1278 lei. În situație complicată s-au pomenit acei pensionari ale căror pensii erau de 1400 de lei. În urma majorării cu 10% ai au pierdut adaosurile în funcție de categorie în mărime de 100 și 180 de lei.

Fracțiunea parlamentară a PCRM a propus varianta sa, mult mai echitabilă, pentru soluționarea acestei probleme prin stabilirea pensiei de bază în mărime de 400 de lei. Inițial, parlamentul a acceptat această propunere, preventiv, reducînd suma pînă la 200 de lei, ulterior, însă, a decis, totuși, să aștepte pînă la aprobarea reformei diabolice.

Pentru actuala guvernare, pensionarii sunt doar o povară pe care trebuie că-i hrănească. Dar oare este vinovată generația în etate, care a construit Moldova, că generația «modernă» a noilor conducători distrug tot ceea ce s-a creat decenii la rînd, inclusiv, în sistemul protecției sociale?

Pensionarii au avut parte de stabilitate și grijă doar în perioada guvernării PCRM, atunci cînd timp de 8 ani de zile, pensiile au fost majorate de 9 ori.

Economie pe seama sănătății națiunii

Astăzi, mai mult de jumătate din populația țării  nu-și poate permite un tratament elementar

Cu toții ținem minte cît de greu a fost adoptat bugetul de stat pentru anul 2016 și, împreună cu el, celelalte bugete.  La examinarea bugetului asigurărilor sociale și proiectului de lege cu privire la fondul asigurărilor medicale obligatorii, autoritățile au pledat, încă o dată, pentru finanțarea reziduală.

Povara de bază la capitolul finanțarea sistemului sănătății este pusă pe seama contribuabililor, în special pe seama angajatorilor care achită polițele de asigurare ale angajaților săi. Din cauza finanțării insuficiență crește mortalitatea maternă, în secțiile de staționar sunt internați mai puțini pacienți în baza poliței de asigurare, în spitale lipsesc medicamentele necesare, totodată, crește cota serviciilor medicale cu plată. Apropo, faptul că polița de asigurare medicală obligatorie nu s-a scumpit al doilea an consecutiv și rămîne la prețul de 4056 de lei, este meritul fracțiunii parlamentare a PCRM, lucru despre care uită funcționarii de la Ministerul Sănătății.

Vom muri acasă

Spre toamnă, încercînd să ascundă finanțarea insuficientă a instituțiilor medicale, Ministerul Sănătății a inventat o nouă lege, care i-a permis, încă o dată, să economisească pe seama cetățenilor. Acum, se vor trata în condiții de staționar doar pacienții grav bolnavi. Restul pacienților se vor trata în condiții de ambulatoriu. Merită oare să punem la îndoială faptul că această lege a fost adoptată la indicația Bruxellesului și recomandarea FMI.

Numai că guvernarea a uitat că toți deținătorii de polițe medicale, conform legii, au dreptul să beneficieze de asistență medicală calificată. Pentru a fi internat în spital omul nu trebuie să ajungă în comă. Un pacient cu stare de «gravitate medie», nu întotdeauna, va putea să stea în rînd la medicii specialiști pentru a face diagnosticarea. Ministerul Sănătății nu a explicat medicilor noile prevederi ale documentului, ci doar i-a pus în fața faptului împlinit. În special, în neclaritate sunt medicii infecționiști. Pacienții cu boli infecțioase nu doar că sunt internați și tratați, ei sunt izolați de restul cetățenilor. Legea respectivă, care închide ușile spitalelor de stat în fața majorității cetățenilor Moldovei, deschide larg alte uși — a clinicilor private și centrelor medicale.

«Fuzionarea» dubioasă

Pe fundalul dezvoltării centrelor medicale private se impune imaginea optimizării spitalelor moldovenești — Spitalul Clinic Republican de traumatologie și ortopedie cu Spitalul Clinic de boli infecțioase «Toma Ciorbă», fuziune pe care societatea a reușit să o oprească acum trei ani.

Conform planului Guvernului, Spitalul Clinic Republican de traumatologie și ortopedie și Spitalul Clinic de boli infecțioase «Toma Ciorbă» trebuie să se «unească» cu Institutul de Medicină Urgentă. Este clar că această optimizare va duce la lichidarea primelor două instituții medicale. Și, drept urmare, la limitarea accesului pacienților la asistență medicală.

Ce spitale va decide Ministerul Sănătății să mai fie privatizate și optimizate, vom afla în 2017. Un lucru este cert, nu încape nici o îndoială că va continua reformele distructive în sistemul ocrotirii sănătății.

Natalia Lujinaскачать dle 10.6фильмы бесплатно
Рейтинг статьи: