Cultură de ostracizare (sau postfaţă la o sărbătoare)
РУС. MOLD.
» » Cultură de ostracizare (sau postfaţă la o sărbătoare)

Cultură de ostracizare (sau postfaţă la o sărbătoare)

21-05-2016, 10:06
Viziuni: 1 125
  
Versiunea de tipar   
Cultură de ostracizare (sau postfaţă la o sărbătoare)Pe 15 mai, în Republica Moldova, a opta oară, a fost sărbătorită Ziua Internaţională a Familiei

Declaraţia Universală a Drepturilor Omului determină familia ca o celulă firească şi de bază a societăţii, îndemnînd ca familia să fie plasată în centrul dezvoltării şi al binelui general. Nerespectarera acestor adevăruri fundamentale şi realităţi sociale, ştiinţifice şi morale este egalată cu trădarea celor mai nobile idealuri ale Organizaţiei Naţiunilor Unite.

 

Autorităţile oficiale ale Moldovei n-au onorat Ziua Familiei cu atenţia lor. Dar ce să vorbim despre zi — oare în statul cu numele Republica Moldova familia a devenit centru al dezvoltării şi al binelui general?

 

Cifre generale


Anul trecut, minimumul de existenţă în Moldova a alcătuit lunar pe cap de locuitor suma de 1734,1 lei, crescînd cu 6,6% în comparaţie cu anul 2014. În anul 2015, veniturile disponibile medii lunare ale populaţiei pe cap de locuitor au alcătuit în mediu suma de 1956,6 lei, ceea ce e mai mult cu 12,8% decît minimumul de existenţă, iar salariul mediu în mărime de 4610,9 lei a permis ca minimumul de viaţă pentru populaţia matură aptă de muncă să fie acoperit de 2,5 ori. Cel mai înalt minimum de existenţă e în oraşele Chişinău şi Bălţi — 1933,2 lei.


În aspect aritmetic, parcă totul e bine. Dar în viaţa reală cum e? Potrivit calculelor făcute de experţi, pentru a duce un mod demn de viaţă, o pereche de scoţi trebuie să primească lunar cîte 9 mii de lei fiecare şi, tot lunar, să cheltuiască aproximativ 18 mii de lei.


Dar acestea sunt calcule. Pe cînd în realitate, în prezent, salariul mediu în Moldova alcătuieşte suma de 4650,6 lei, iar potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, cheltuielile medii necesare unui om alcătuiesc suma de 1800 de lei. Şi încă e bine, dacă lucrează cel puţin un membru al familiei. Dar cum să trăiască şomerii?


La sfîrşitul lui februarie 2016, în Moldova au fost înregistraţi mai mult de 32200 de şomeri, dintre care 48,1% — femei. Conform datelor Agenţiei Naţionale de ocupare a forţei de muncă, suma medie a indemnizaţiei pentru şomaj e de 1338,2 lei. Această indemnizaţie o primesc un pic mai mult de 3000 de oameni (48,7% — femei). La sfîrşitul lui februarie 2016, au fost înregistrate doar 6290 de locuri de muncă vacante, dintre care pentru persoane cu studii superioare — 1630 de locuri, cu studii medii — 4660. Totodată, cel mai înalt minimum de existenţă pentru oamenii de vîrsta aptă de muncă e de 1842,2 lei, pentru bărbaţi acesta fiind de 2000,6 lei.


Mărimea minimumului de existenţă în alte oraşe din ţară este de 1723,4 lei, iar în localităţile săteşti — de 1657,7 lei. Întrebare: veniturile cîtor locuitori de la sate ajung pînă la 20000 de lei pe an?


Anul trecut, minimumul de existenţă pentru pensionari era de 1437,4 lei, ceea ce alcătuia 82,9% din indicele mediu. La 1 ianuarie 2016, pensia lunară medie acoperea minimumul de existenţă cu 81,1%. Mărimea medie a pensiei după indexarea din 1 aprilie alcătuieşte suma de 1278 lei.


Pe fundalul veniturilor mai mult decît modeste ale cetăţenilor, Ministerul Economiei propune de a reduce lista mărfurilor importante din punct de vedere social de la 29 pînă la 14, excluzînd din respectiva listă toate tipurile de carne şi de produse din carne, conservele pentru copii şi caietele pentru şcoală.

 

La limită


În acelaşi timp, un şir de instituţii de învăţămînt superior din Moldova a majorat costul contractelor de studii. Astfel, costul contractului de studii la facultatea Stomatologie a Universităţii de Medicină şi Farmacie «N. Testemiţeanu» va alcătui anual suma de 37000 de lei, iar pentru ciclul complet de studii va trebui să se achite 187000 de lei. Nu este exclus că va fi majorat costul studiilor şi la alte facultăţi.


Anul acesta, se va majora costul contractului de studii şi la Academia Economică din Moldova — cu 10-12%. Acelaşi procent de majorare a costului studiilor este prevăzut şi de Universitatea Pedagogică «Ion Creangă». Costul contractelor de studii la Universitatea Tehnică din Moldova va varia între 7840 şi 11 200 de lei. Nu este exclusă majorarea plăţii pentru studii şi la Universitatea Internaţională din Moldova (ULIM). La Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice deocamdată se mai meditează asupra costului studiilor în această instituţie. Întrebare: oare toţi părinţii copiilor talentaţi şi capabili vor fi în stare să achite aceste contracte de studii peste măsură de scumpe?!


Nu e de mirare faptul că 85% din populaţia Republicii Moldova consideră că ţara noastră se mişcă într-o direcţie greşită. În opinia celor chestionaţi, din cauza situaţiei din ţară, a avut de suferit inclusiv economia familiei. Mai mult de jumătate din respondenţi menţionează faptul că situaţia financiară în familiile lor a devenit mai proastă decît cea din anul trecut. 75% din populaţie se află sau în pragul sărăciei, sau la limita sărăciei: aproape o jumătate din ea nu are mijloace nici pentru strictul necesar. Şi, ce e mai trist, oamenii nu văd nici o lumină la capătul tunelului.


Jertfa iluziilor


Şi fiindcă nu văd această lumină, ei încearcă în tot felul să supravieţuiască. Pentru asta, pleacă în căutare de cîştig peste hotarele ţării. Muncitorii noştri sunt solicitaţi pretutindeni. Migranţii de muncă (potrivit unei statistici neoficiale, numărul lor e mai mare de un milion) nu doar că îşi întreţin propriile familii, ei completează activ bugetul ţării lor. O treime din ei trimite acasă cîte 500 de dolari în fiecare lună, iar fiecare al cincilea — mai mult de 500 de dolari. 20% din migranţi nu transferă bani familiilor sale.


Dar nu asta e cel mai îngrozitor. Oricît de mult ar cîştiga părinţii care, în căutarea unei vieţi mai bune, au plecat în ţări îndepărtate şi orice cadouri le-ar trimite de acolo copiilor lăsaţi acasă, ei, părinţii, se dezobişnuiesc de copiii lor. S-a dovedit că şi sentimentele de mamă slăbesc, ba chiar pot dispărea cu totul, dacă mama nu-şi vede copilul timp îndelungat. 22,1% din populaţia Moldovei o alcătuiesc copii pînă la 18 ani. În ultimii ani, în Moldova, în fiecare a cincea familie cu copii, în care cel puţin un copil e de vîrstă preşcolară, unul dintre părinţii de vîrsta 20-49 de ani este migrant de muncă. Fiecare al zecelea copil de migranţi creşte fără a-i avea alături pe ambii părinţi. Mai mult de 2/3 din familiile incomplete trăiesc în localităţi săteşti. Avem circa 80000 de copii orfani — oraşe întregi! Şi majoritatea din ei sunt orfani cu mamă şi tată în viaţă.


Lipsa părinţilor din cauza migraţiei de muncă duce la consecinţe triste. Fenomenul social moldovenesc de copii orfani cu părinţi în viaţă s-a transformat într-o tragedie naţională... O mulţime de elevi — copii de migranţi — părăsesc şcoala, duc un mod de viaţă destrăbălat, umblă prin baruri, internet-cluburi sau chiar hoinăresc. Printre adolescenţii de 10-19 ani, rămaşi fără supraveghere părintească, se observă tendinţa de sporire a numărului celor care consumă alcool. Timp de 10 ani, numărul copiilor care beau alcool de două ori pe săptămînă a crescut de două ori — de la 3% pînă la 6%! O treime din adolescenţi îşi explică lipsa de la lecţiile în şcoală prin lipsa unui control din partea părinţilor, deci, iarăşi din cauza migraţiei de muncă. Principalul pericol al lăsării fără supraveghere a copiilor este criminalitatea. În ultimii trei ani, numărul de minori care participă la săvîrşirea diferitelor crime creşte în medie cu cîte 200 de copii pe an.


Minorii nu doar săvîrşesc ei înşişi crime, ci deseori cad pradă criminalilor. Potrivit datelor Ministerului Educaţiei, în primul semestru al acestui an de învăţămînt au fost înregistrate cinci mii de cazuri de violenţă asupra copiilor. Anual, faţă de copii se înfăptuiesc mai mult de 400 de crime. Numărul de copii care au avut de suferit în urma acestor crime s-a mărit cu o pătrime. Cel mai des, copiii suferă din cauza violurilor şi a jafurilor.


Creşte şi numărul copiilor lăsaţi în voia soartei. Plecarea părinţilor peste hotare pentru a-i asigura pe copii din punct de vedere material şi a întări familia conduce la faptul că respectivul copil, chiar şi rămînînd acasă cu oameni apropiaţi familiei, totuna nu se simte în siguranţă. În baza acestui fapt, în psihicul lor ia naştere o reacţie nevrotică faţă de lumea înconjurătoare şi faţă de alţi oameni. Conform datelor Centrului pentru drepturile copilului, în anul 2015 au avut loc cu şapte suiciduri mai mult decît în anul precedent. Şi-au luat rămas bun de la viaţă, în temei, adolescenţi cu vîrsta de la 13 pînă la 16 ani.

 

Principalele cauze ale suicidului infantil în Moldova sunt dificultăţile de adaptare în noile condiţii, lipsa atenţiei şi comunicării în familie.


Situaţia socială şi economică a cetăţenilor pune acea temelie a personalităţii care în viitor se poate reflecta în mod negativ asupra durabilităţii familiei. Conform datelor Biroului Naţional de Statistică, către 1 ianuarie 2016, în Moldova se înregistrează 3,1 divorţuri la o mie de locuitori. Pentru o ţară mică şi în multe patriarhală, e foarte şi foarte mult. În ceea ce priveşte numărul de divorţuri, Moldova ocupă al şaselea loc în lume.

 

Care e concluzia?


Astăzi, Republica Moldova se află într-o situaţie în care politica de familie este sau neglijată, sau ineficientă, sau inaccesibilă. Într-o mare măsură, drepturile şi obligaţiile familiei, cuprinse în declaraţiile şi convenţiile internaţionale, la noi sunt sistematic încălcate.


Fragilitatea cuplurilor familiale, îndeosebi a famiilor de migranţi, lipsa de sprijin a oamenilor în etate, suferinţele copiilor rămaşi fără căldură şi dragoste părintească, dezechilibrul financiar şi economic care provoacă lipsuri şi condiţii inumane de viaţă şi care nimiceşte unirea între membrii familiei, practica larg răspîndită a avorturilor, violul, cazurile frecvente de suicid, nivelul înalt de divorţuri sunt, practic, dovezi ale unei culturi de ostracizare.


Şi ce e asta, dacă nu genocid al propriului popor?
 
Elena Bodnarenco, deputat din partea PCRM
 
скачать dle 10.6фильмы бесплатно
Рейтинг статьи: