Acapararea este evidentă

 

În cadrul sesiunii de iarnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, care s-a desfășurat la sfîrșitul lunii ianuarie, președintele fracțiunii parlamentare a PCRM — Ina Șupac, tot ea — membru al delegației parlamentare moldovenești la APCE, vorbind în numele grupului Stîngii Europene, a îndemnat conducerea APCE să recunoască oficial Republica Moldova drept un stat capturat și să elaboreze, de comun, mecanisme de restabilire a democrației.

În ultima zi a primei sesiuni APCE din 2018, Ina Șupac a ținut un discurs în cadrul ședinței plenare din numele fracțiunii Stîngii Europene Unite în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.

Discursul a fost dedicat situației din Republica Moldova și anume — multiplelor fapte ce încalcă normele elementare ale democrației, persecutarea opoziției, acapararea de către un grup politic a tuturor organelor și pîrghiilor statului, precum și majoritatea surselor mass-media. În mod special, președintele fracțiunii parlamentare a Partidului Comuniștilor din Republica Moldova a declarat următoarele: «Astăzi, toate instituțiile statului în Republica Moldova se află sub controlul Partidului Democrat, aflat la guvernare, și liderului acestuia — Vladimir Plahotniuc. Între acestea se numără — Procuratura Generală, Centrul Național Anticorupție, Comisia Electorală Centrală, Curtea Constituțională.

Parlamentul, de asemenea, este controlat de Partidul Democrat, deși, în cadrul ultimelor alegeri a obținut doar 19 mandate din 101. În ultimii trei ani, 38 de deputați și-au părăsit formațiunile cu care au venit în Legislativ și au aderat la PD. Puteți numi măcar un oricare alt stat unde numărul turiștilor politici constituie o treime din numărul total al deputaților?

În cadrul ultimelor alegeri locale, în 287 de localități din Moldova primari au devenit reprezentanți ai Partidului Democrat. Astăzi, deja aproape 600 de primari sînt membri ai partidului de la guvernare. Care este secretul acestei «atractivități» a Partidului Democrat pentru democrați și aleșii locali? Rețeta este foarte simplă — bani, presiune, șantaj.

Împotriva celor care încearcă să se opună pornește o adevărată vînătoare. Cele mai răsunătoare cazuri de persecuție — dosarele penale împotriva primarilor din orașele Taraclia și Basarabeasca, de asemenea, împotriva președintelui raionului Dubăsari. Avem deja cazuri cînd aleșii locali și opozanții cer refugiu politic în țările UE. Consilierii din Consiliul Municipal Bălți au fost chiar nevoiți să anunțe greva foamei în semn de protest împotriva presiunilor din partea puterii.

La sfîrșitul acestui an, în Moldova urmează să se desfășoare alegeri parlamentare ordinare. Democrații au scuipat pe recomandările Comisiei de la Veneția și au schimbat sistemul electoral proporțional pe cel mixt. Pentru că numai în aceste condiții democrații își vor păstra controlul asupra majorității în următorul Parlament.

La sfîrșitul anului 2017, societatea civilă din Moldova a inițiat un referendum legislativ pentru anularea sistemului electoral mixt. Partidele de opoziție — și cele de dreapta, și cele de stînga — au susținut această idee. Însă, acum cîteva săptămîni, CEC-ul acaparat a refuzat să înregistreze grupul de inițiativă.

Comisia Electorală Centrală — una dintre instituțiile acaparate — adoptă decizii dictate de guvernare. În octombrie anul trecut, Președintele Partidului Comuniștilor din Republica Moldova, Vladimir Voronin, a expediat o scrisoare deschisă structurilor internaționale, inclusiv conducerii Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, în care a atras atenția asupra ne independenței Curții Constituționale. Din 2011, această instituție a statului a adoptat cel puțin 12 decizii, care contravin vădit Constituției, în loc să apere Legea Supremă.

Ce trebuie să se mai întîmple în Republica Moldova, domnilor, pentru ca, în sfîrșit, Consiliul Europei și structurile lui să dea dovadă de rigiditate și să condamne public metodele autoritare ale democraților moldoveni?

Grupul Stngii Europene Unite îndeamnă conducerea APCE, coraportorii pentru Moldova, să demareze consultațiile cu toate grupurile politice cu scopul de a elabora o rezoluție comună pentru Republica Moldova. Este, deja timpul să se recunoască oficial statutul de stat capturat al Republicii Moldova și să fie elaborate mecanisme de restabilire a democrației reale».

De asemenea, Ina Șupac a ținut un discurs în cadrul discuțiilor pe marginea subiectului privind Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare. Ea a menționat că Republica Moldova nu a ratificat, pînă în prezent, documentul respectiv. Totodată, în ultimii 8 ani de zile, situația minorităților naționale precum și posibilitatea de aplicare și studiere a limbilor lor materne, s-a înrăutățit considerabil în țara noastră. În legătură cu acest fapt, Ina Șupac a subliniat că în urma acestei practici negative din ultimii 8 ani de zile, Republica Moldova trebuie să devină obiect de atenție sporită și critică din partea Consiliului Europei.