Născuță de SS
РУС. MOLD.
» » Născuță de SS

Născuță de SS

10-05-2018, 12:20
Viziuni: 31
  
Versiunea de tipar   
Născuță de SSEste greu de crezut dar planurile actualei integrări europene au fost elaborate încă de Germania nazistă
 
După anul 1945, istoricii europeni ocoleau rușinos planurile celui de-al Treilea Reich de a transforma continentul. În realitate, utilizarea retoricii «general europene»poate fi identificată într-o mulțime de documente naziste.

În special, așa cum își amintește șeful direcției de planificare a ministerului imperial de înarmare, Hans Kehrl, «ideea europeană s-a născut încă în vara anului 1940».

* * *
După înfrîngerea armată a Franței, sub cizma Germaniei s-a pomenit jumătate de Europă. S-a pus întrebarea: ce beneficii pot fi trase din asta? Inițial, a predominat abordarea economică și în Reich au curs ca rîurile vinurile franceze, peștele norvegian, cașcavalurile olandeze... Aceeași Franță a oferit nemților automobile și motoare aviatice, Cehia — arme și instalații de șenile cu autopropulsie, care au generat probleme mari tanchiștilor sovietici. În anii de război, în cadrul uzinelor și fermelor agricole germane munceau milioane de oameni din toată Europa. Inclusiv, din Rusia, Belarus și Ucraina.

Sub influența proceselor integraționiste, nemții au început să renunțe la utilizarea fontului gotic adorat de ei. Populația teritoriilor «ocupate-integrate», pur și simplu, nu înțelegea conținutul ordinilor comandanților germani, chiar dacă acestea erau scrise în franceză, daneză sau cehă.

* * *
UE contemporană, în mare parte, este bazată pe ideea «Europei Unite» elaborată de birocrații naziști în anii 1939 — 1944. Ca și astăzi, atunci, naziștii au văzut axa principală Berlin — Paris.

Despre crearea unui comitet european special s-a vorbit în cadrul MAE german încă în septembrie 1942. Structura a fost condusă personal de ministrul afacerilor externe — Ribbentrop. Despre existența comitetului în cadrul MAE știau puțini, iar ședințele acestuia se desfășurau în circumstanțe confidențiale. Probabil pentru că Hitler nu aproba ideea «integrării europene».

Inițial, se presupunea a include în confederația europeană — Germania, Italia, Franța, Danemarca, Norvegia, Finlanda, Slovacia, Ungaria, Bulgaria, Croația, Serbia, Grecia și Spania. Fondarea federației trebuia să se producă pe teritoriul «Ostmark» — așa se numea în Reich fosta Austrie.

Planurile lor pentru crearea confederației europene le aveau și cei din SS. Din 1943, pentru realizarea acestora se făcea responsabil obersturmführer Alexander Dolezalek, șeful grupului D a direcției generale SS. Lui îi aparține ideea cu privire la depășirea «egoismului european», cu privire la formarea unui spațiu european unic, cu privire la lichidarea granițelor și chiar introducerea pașaportului european unic...

Confederația europeană urma să apară după semnarea Cartei Europene elaborate de același Dolezalek. În esență, în primăvara anului 1945, el a făcut publică concepția de creare a Uniunii Europene, anticipînd multe idei care au fost implementate în viață decenii mai tîrziu.

Dar, ceva s-a întîmplat mai devreme. După Stalingrad, propaganda nazistă s-a înarmat cu lozinca «Europenii împotriva bolșevismului rus». Anume imaginea acestui dușman trebuia să consolideze continentul sub cel de-al Treilea Reich. Cum putem vedea din «dosarul Skripal» și «atacului chimic» neașteptat în Siria, această lozincă este activă și astăzi.

* * *
În Germania social-naționalistă, de proiectarea «noii Europe» se ocupau cîteva instituții: serviciile ideologice Rosenberg, structurile de conducere SS, MAE al Germaniei, ministerul imperial al economiei — pînă și ministerul agriculturii. Totodată, planurile integrării militare ale Europei împotriva Rusiei erau elaborate nu doar de Germania. Planul «Europei Unite» era elaborat activ de către conservatorii de stînga și de dreapta din Franța, Belgia și Olanda.
 
Fiind șef al guvernului de ocupație al Norvegiei, Vidkun Quisling, încă în anul 1930 a scris cartea «Rusia și noi». În această lucrare, autorul a expus ideea creării Alianței de Nord, din cadrul căreia trebuia să facă parte nemții, scandinavii, olandezii, britanicii, dominioanele britanice și SUA. În acest proiect putem recunoaște cu ușurință blocul NATO, care a apărut 19 ani mai tîrziu.

Conform concepției lui Quisling, Alianța nordică trebuia să devină o armă eficientă în lupta împotriva Uniunii Sovietice. Apropo, Quisling știa despre URSS nu din auzite — din mai 1927 pînă în decembrie 1929, el fost consilier în cadrul ambasadei Norvegiei la Moscova. A muncit sîrguincios la ideea «Europei unite împotriva URSS» și un alt norvegian — scriitorul Knut Hamsun. Da, acel laureat al Premiului Nobel și admiratorul lui Hitler.

* * *
În anii 1939– 1942, în Reich s-a studiat minuțios diferențele între popoarele europene din perspectiva determinării locului fiecăruia în Noua Europă. Respectiv, participanții ședinței istoricilor din Germania (octombrie 1942) au discutat pe marginea rapoartelor cu privire la caracteristicile specifice ale popoarelor mari (nemți, englezi, francezi) și popoarelor mici (Balcani-dunărene, scandinave și altele) subliniind necesitatea de sprijinire pe popoarele «puternice» în procesul de reorganizare a continentului.

În opinia acestor istorici, doar ei sînt capabili de autogestiune. Gestionarea popoarelor slabe este mult mai împovărătoare pentru că necesită personal administrativ suplimentar. De aceea, este necesară crearea unei conduceri aliate, de control și guvernamental sau colonial în «țările slabe». În aceasta a constat «misiunea europeană a Germaniei».

…Germania nazistă nu mai există, însă, există gestionarea colonială externă în statele balcanice. Inclusiv și la noi, în Moldova.

Evgheni Tamanțevскачать dle 10.6фильмы бесплатно
Рейтинг статьи: