Cunoașterea e în forță?
РУС. MOLD.
» » Cunoașterea e în forță?

Cunoașterea e în forță?

29-05-2018, 09:03
Viziuni: 30
  
Versiunea de tipar   
Cunoașterea e în forță?În ciuda multiplelor încercări de a distruge știința moldovenească, aceasta reușește să supraviețuiască
 
Astăzi, savanții sînt la limita existenței, iar gradul de finanțare a științei în Moldova este extrem de mic — mai puțin de 0,4 % din PIB. Ceea ce înseamnă că știința abia de se mai ține la suprafață. Noi nu sîntem țara care se poate lăuda cu o finanțare decentă a științei.

Cu toate acestea, elaborările savanților moldoveni impresionează nu doar prin caracterul inovativ, originalitate, dar și prin actualitatea lor pentru societate și infrastructura diverselor sfere economice ale țării noastre precum și altor state. În condițiile unei finanțări mizere, concetățenii noștri din domeniul științei fac progrese colosale recunoscute la nivel mondial.

* * *
Formarea sectorului academic al științei Republicii Moldova a început imediat după cel de-al Doilea Război Mondial. Deja în anul 1945, la Chișinău a sosit o comisie pentru crearea bazei moldovenești a AȘ URSS. De formarea acesteia s-a preocupat savantul de vază moldovean Iachim Grosul și ea a fost condusă de academicianul Veaceslav Volghin. Atunci, 38 de persoane formau personalul de bază.

Pe 26 iulie 1960, guvernul URSS a adoptat o dispoziție «Cu privire la crearea Academiei de Științe a RSS Moldovenești», iar pe 2 august 1961, a avut loc inaugurarea festivă a instituției. Primul președinte al Academiei de Științe a RSSM a fost I. S. Grosul.

La sfîrșitul anilor 70, o rublă investită în știință, genera alte trei ruble venit. Acesta era unul dintre cele mai profitabile sectoare. Doar o singură invenție a academicianului Vitalie Postolati în domeniul economisirii energiei electrice a recuperat toate cheltuielile pentru știință în RSSM! Au mai fost invenții în domeniul economiei metalelor, au fost elaborate circa 40 de sorturi noi de culturi, desfășurate alte cercetări.

Statul sovietic sponsoriza bine știința. Pentru că în Uniunea Sovietică, știința era un domeniu prioritar. Știința moldovenească era parte a sectorului științific unional. Și, așa cum era și firesc, permanent, avea loc un schimb de cadre, cercetări, savanții participau în cadrul conferințelor comune. Mai mult decît atît, savanții lucrau nu doar la cererea economiei moldovenești.

La moment, în Moldova, nu se obișnuiește să se amintească despre faptul că, acum mai bine de jumătate de secol, știința moldovenească se dezvolta cu ajutorul și participarea instituțiilor științifice din Moscova, Leningrad, Kiev și altele. Cine știe dacă s-ar fi bucurat de recunoaștere mondială lucrările savanților moldoveni din diverse domenii dacă, în acea perioadă, multitudinea de specialiști din cadrul centrelor științifice ale URSS nu ar fi pus bazele acestor cercetări.

* * *
După destrămarea Uniunii Sovietice, numărul cercetărilor științifice a diminuat, finanțarea s-a redus colosal, s-a micșorat brusc numărul persoanelor implicate în știință. Mai mult decît atît, s-a produs un exod masiv al oamenilor de știință. Oamenii nu plecau pentru bani și nici pentru o bucată de pîine. De multe ori, această decizie era legată de dorința de realizare a potențialului științific în deplină măsură și posibilitatea de a continua munca în domeniul științei.

Cu toate acestea, știința moldovenească nu a murit, s-a reușit păstrarea acesteia. Cu mare greu, dar au continuat cercetările în domeniul chimiei, chimiei proteinelor, fizicii semiconductoarelor, au continuat cercetările fizicienilor-teoreticieni, matematicienilor, precum și alte lucrări importante în domeniul agriculturii, medicinii și altele. Știința a supraviețuit grație entuziaștilor. A supraviețuit din contul supraexploatării lor de ei înșiși. Din contul oamenilor care au muncit de sărbători și din zori pînă-n zori.

Principala cauză a situației de criză în care se află știința și sectorul științifico-tehnic din Republica Moldova, în general, constă nu doar în lipsa surselor suficiente pentru finanțarea cercetărilor, dar și în faptul că reformarea științei, începută de liberali în anii 90, în mare măsură, nu a corespuns cu posibilitățile sale de adaptare la noile condiții social-economice și politice. Și dacă pentru economie, relațiile de piață reprezintă un stimul de dezvoltare, pentru știință, acestea au avut un efect total invers.

* * *
O nouă revigorare a științei moldovenești s-a atestat în perioada aflării la guvernare a Partidului Comuniștilor, mai ales în perioada anilor 2005- 2009. Grație susținerii din partea Președintelui Vladimir Voronin, Parlamentului și Guvernului, degradarea științei a fost oprită.

Au fost obținute rezultate cu caracter aplicativ, printre care se pot evidenția: obținerea de noi materiale ce rezistă radiației cosmice; crearea a peste 20 de dispozitive și aparate electronice pentru cercetarea bolilor; elaborarea substanțelor biologice active, de noi preparate farmacologice, mini-hidrocentrale pentru irigare și drenarea terenurilor agricole.

A fost organizată implementarea rezultatelor cercetărilor științifice prin intermediul proiectelor tehnologice. În perioada anilor 2005- 2007, au fost realizate 76 de proiecte cu finanțare bugetară în mărime de 12,8 milioane de lei, iar în anul 2008 — 19 proiecte tehnologice care au fost finanțate din bugetul statului și care au costat 4,8338 milioane de lei. Au fost fondate Agenția pentru Inovare și Transfer Tehnologic, Parcul științifico-practic «Academica» și Incubatorul de Inovare.

* * *
Actuala guvernare a luat, pur și simplu, totul de la AȘ a Moldovei făcînd acest lucru sub pretextul «reformării». AȘM a fost lipsită de un șir de competențe, unele subdiviziuni ale instituției au trecut la balanța Ministerului Educației, Culturii și Cercetării. Fondurile pentru cercetare nu se mai distribuie de Academia de Științe, ci de o nouă structură — Agenția pentru cercetare și dezvoltare, subordonată Guvernului.

De facto, Guvernul și-a luat cele mai «grase bucăți» sub forma imobilelor valoroase (edificii, sute de ha de teren) și fluxuri financiare. Iar adevărata știință a fost aruncată în voia sorții. Actuala guvernare nu are nevoie de știință.

* * *
Sectorul științific și inovațional din Republica Moldova cuprinde în sine 58 de organizații, 3029 de cercetători, dintre care 1307 sînt doctori în știință și 383 — doctori habilitați. Ei merg în pas cu timpul, iar pe alocuri, îl mai și depășesc. Am vrea să credem că potențialul moldovenesc nu va seca niciodată, pentru că tendința de a crea și tendința de a cunoaște lucruri noi este o caracteristică imanentă a făpturii umane în cel mai larg sens al acestui cuvînt.

Evgheni Tamanțevскачать dle 10.6фильмы бесплатно
Рейтинг статьи: