Căile unor mari descoperiri

La începutul mileniului, farul cunoştinţelor — Academia de Ştiinţe a Moldovei — se afla în beznă în sensul direct al cuvîntului

Unul dintre cele mai importante documente elaborate în perioada guvernării PCRM a fost Codul ştiinţei şi inovațiilor, adoptat în anul 2004. Acest an a devenit unul de cotitură în dezvoltarea Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

Odată cu adoptarea

Codului ştiinţei şi inovaţiilor, s-a schimbat în mod considerabil rolul instituţional funcţional al Academiei de Ştiinţe, şi asta datorită împuternicirilor delegate ei de Guvern în scopul înfăptuirii politicii de stat în domeniul ştiinţei şi inovaţiilor, a rolului de coordonator în promovarea inovaţiilor şi a transferului de tehnologii, al acreditării statutului de instituţie publică de stat de importanţă naţională în domeniul ştiinţei şi al inovaţiilor. Dar munca PCRM în ceea ce priveşte dezvoltarea ştiinţei şi a inovaţiilor a început încă pînă la adoptarea acestui fundamental document.

Ştiinţa în serviciul CAI

În condiţiile Uniunii Sovietice, cele mai noi elaborări pe plan unional erau un patrimoniu al academiilor de ştiinţe din toate republicile. În mod centralizat se făcea şi finanţarea institutelor de cercetări ştiinţifice. Odată cu obţinerea independenţei, s-a dovedit că Moldova nu are nevoie de ştiinţă. În anul 2001, cînd la guvernarea ţării au venit comuniştii, cheltuielile financiare pentru dezvoltarea ştiinţei alcătuiau 0,1% din PIB. Dar, după cum afirmă specialiştii, chiar şi cu o finanţare mai bună, să zicem, în volum de 0,6% din PIB, ştiinţa poate lucra doar pentru sine, adică, doar pentru a se menţine pe linia de plutire. Şi doar avînd finanţarea de 1% din PIB, ea devine capabilă să activeze pentru dezvoltarea economiei naţionale.

Odată cu venirea PCRM la guvernare, au fost restabilite un şir de întreprinderi industriale, consolidate pămînturi, a început procesul de restabilire a agriculturii, iar pentru o reabilitare eficientă a sectorului agrar şi a celui industrial era necesară şi aplicarea potenţialului ştiinţific. De aceea, în toată perioada guvernării sale, PCRM a majorat finanţarea ştiinţei şi a inovaţiilor, în 2009 aceasta atingînd, practic, nivelul de 0,9% din PIB. Se mai cere de adăugat că, totodată, creştea şi nivelul PIB-ului. Şi, oricît de greu i-ar fi fost statului care se punea pe picioare, cheltuielile pentru dezvoltarea ştiinţei erau majorate an cu an.

Dacă în anul 2000 aceste cheltuieli au fost la nivelul de 28 milioane de lei, în 2009 suma a crescut pînă la 307 milioane de lei.Altfel spus, timp de 8 ani, cheltuielile statului pentru dezvoltarea ştiinţei s-au mărit de 14 ori.

Dar, odată cu venirea la putere a liberal-democraţilor, activitatea institutelor de cercetări ştiinţifice numai este solicitată de stat. Ele se menţin pe linia de plutire în mod de sine stătăror, vînzîndu-şi elaborările ştiinţifice unor ţări comanditare. Altfel spus, în temei, lucrează pentru sponsorii din străinătate. Guvernul nu le face nici o comandă strategică serioasă, pentru că statul, în persoana actualilor guvernanţi, nu este interesat în dezvoltarea complexului agroindustrial. Politicienii şi savanţii există izolaţi unii de alţii. Lanţul de legătură între dînşii s-a rupt. Guvernul nici nu se interesează cum poate fi folosit potenţialul ştiinţific de la noi pentru îmbunătăţirea administrării în ţara noastră. Pe cînd acest gen de investigaţii poate fi efectuat chiar şi în cadrul Academiei de Administrare Publică. Noi avem elaborări în domeniul energeticii, însă acestea nu-i interesează pe nimeni, doar pe autorii lor. Şi asta pentru că aplicarea în practică a realizărilor poate schimba statu-quo-ul unor persoane interesate, pentru care e bine ca în Moldova să nu se schimbe nimic, în orice caz, să nu se schimbe în bine. La ce bun, spre exemplu, să susţinem financiar agricultura, dacă nu suntem capabili să exportăm producţia noastră?

O lege fundamentală

La începutul mileniului, farul cunoştinţelor — Academia de Ştiinţe a Moldovei — se afla în beznă, în sensul adevărat al acestui cuvînt. Erau prost iluminate nu doar coridoarele ei, ci şi birourile, laboratoarele. Însuşi edificiul ei se afla într-o stare avariată. În caracteristica Academiei de Ştiinţe a Moldovei se înscria cum nu se poate de bine starea de ruină.

Din anul 2004, adică din momentul introducerii Codului ştiinţei şi învăţămîntului, alocările în cercetările fundamentale au fost majorate de patru ori, cele pentru pregătirea cadrelor ştiinţifice — tot de patru ori. Iar numărul de proiecte în sfera transferurilor de tehnologii a crescut în această perioadă mai mult de şapte ori. Tot de şapte ori a crescut şi salariul savanţilor moldoveni. UNESCO a definit Academia de Ştiinţe a Moldovei de atunci drept o academie de tip inovator, ce nu avea echivalent în întreaga lume.

După aprobarea în 2009 a Codului ştiinţei şi inovaţiilor, Academia de Ştiinţe, de fapt, s-a transformat într-un manager al întregii ştiinţe din ţară, deoarece respectiva competenţă, conform Acordului de parteneriat cu Guvernul, au fost transmisă Academiei de Ştiinţe. Unii experţi străini comparau AŞM de atunci cu un minister al ştiinţei şi chiar cu un fond ştiinţific naţional.

Potrivit Codului, s-au extins tradiţiile democratice: a fost instituită Adunarea Generală a AŞM, ai cărei membri, în anul 2008, pe lîngă membrii activi şi membrii corespondenţi, erau şi 78 de doctori habilitaţi, care reprezentau institutele de cercetări ştiinţifice şi universităţile. Ei participau la administrarea ştiinţei: determinau tematica cercetărilor, finanţarea, efectuau monitorizarea realizării proiectelor ştiinţifice finanţate exclusiv în bază de concurs.

Din toate structurile acestui aşezămînt, au fost organizate 5 institute de cercetări ştiinţifice, în cadrul cărora, pentru implementarea rezultatelor obţinute în urma cercetărilor, au fost create 5 staţii ştiinţifice de stat. Unul din momentele importante a fost trecerea la cercetare în cadrul unor proiecte finanţate de asemenea exclusiv în bază de concurs.

Potrivit aceluiaşi Cod al ştiinţei şi inovaţiilor, la fiecare patru ani, Academia de Ştiinţe încheie cu Guvernul un Acord de parteneriat care, în particular, conţine: parametrii finanţării ştiinţei, principalele direcţii ale cercetărilor, pregătirea cadrelor ştiinţifice, precum şi soluţionarea altor probleme de organizare a activităţii în domeniul ştiinţei şi inovaţiilor. În fiecare an, Academia de Ştiinţe prezintă Guvernului o dare de seamă privind realizarea acordului şi propuneri privind completarea lui cu luarea în calcul a sarcinilor curente.

Realizările savanţilor moldoveni obţinute cu sprijinul financiar al AŞM, înregistrate în anul 2008:

1. Savanţii de la Institutul de Oncologie au elaborat noi tehnologii de combatere a îmbolnăvirilor de cancer cu aplicarea metodelor de crionimicire, microchirurgie, lazerodistrugere, radioterapie şi tratament conservativ (chimioterapie). Pentru aceste elaborări, în 2008, un grup de savanţi de la respectivul institut a fost distins cu Premiul de Stat.

2. A fost elaborată o nouă variantă a preparatului medicamentos «Pacovirina» şi organizată producerea lui. Volumul realizat al acestui preparat în anul 2008 a fost de de 1 milion de lei, şi asta în situaţia în care preţul lui era de 37 dfe ori mai mic decît echivalentele de peste hotare. Cei care au elaborat preparatul au fost distinşi cu titlul «Savantul anului».

3. Fizicienii moldoveni au elaborat noi materiale din nanotuburi pentru aplicarea lor în fotonică şi optoelectronică.

4. A fost elabirat un model cifric pentru modelarea teoretică a proceselor seismice în mediu geologic neomogen.

5. Pentru întîia oară în Moldova, a fost elaborat modelul cifric al apelor subterane din Republica Moldova.

6. A fost propus un sistem eolian cu servomecanism de acţionare, care permite să fie obţinută energie electrică cu capacitatea de 10 кWt.

7. Au fost elaborate două soiuri noi de cereale: grăul de toamnă Moldova-11, rezistent la încgheţuri, la secetă, la polignire, la boli şi capabil să dea roade de 55-65 chintale la hectar, şi primul soi autohton de secară, rezistent la îngheţuri, la secetă, la boli şi capabil să dea cîte 45-50 de chintale la hectar.

8. A fost elaborată o nouă tehnologie de obţinere a preparatelor biologic active «Enoxil M» şi «Enoxil A», primul dintre care poate fi folosit la tratarea bolilor provocate de bacterii şi de ciupercă, iar al doilea — pentru fortificarea rezistenţei plantelor faţă de fuzarioză.

Aceasta e doar o mică parte din rezultatele obţinute de ştiinţa noastră în anul 2008. Din direcţiile cu perspectivă ale cercetărilor din Moldova pot fi numite următoarele: sanicreatologia, oncologia, cardiologia, nanotehnologiile şi nanomaterialele, genetica şi biologia moleculară, chimia teoretică şi aplicată, tehnologiile informaţionale, arheologia etc. 

Comentariu exclusiv

Anatolie Dubrovschi, doctor în istorie, ex-consilier al preşedintelui ţării cu probleme de ştiinţă, educaţie şi cultură în anii 2001-2004:

«Ne confruntam cu probleme financiare colosale, îndeosebi în anul 2002. E suficient să ne amintim faptul că Moldova trebuia să întoarcă datoriile pentru creditele luate în anii ’90 de la diferiţi creditori de peste hotare. S-a ajuns pînă la aceea că, pentru achitarea acestor datorii, erau cheltuite 75% din bugetul nostru.

Către anul 2001, asociaţiile ştiinţifice şi de producţie ale republicii, practic, erau distruse, iar edificile privatizate. Sectorul agrar avea nevoie de un ajutor din partea ştiinţei, dar el însuşi se afla într-o stare deplorabilă, era fărîmiţat. În acea perioadă, starea de lucruri din agricultură se afla la nivelul de dezvoltare a domeniului în anii 1955-1956. Privatizarea în agricultură a fost înfăptuită în baza unui model capitalist învechit din anii ’30 ai secolului trecut. Şi asta cînd în Uniunea Sovietică, aplicînd potenţialul ştiinţific şi deţinînd mai puţin de 0,07% din toate terenurile agricole ale Uniunii Sovietice, Moldova dădea 5% de producţie agricolă! La noi exista cea mai intensivă agricultură din URSS.

Cînd la guvernare s-au aflat comuniştii, parţial au fost restabilite unele întreprinderi industriale, au început să funcţioneze mai intens întreprinderile industriei de prelucrare. Activitatea lor era susţinută de realizări ştiinţifice, fapt la care îşi aducea contribuţia statul. Institutele de cercetări ştiinţifice participau la elaborarea documentaţiei de proiect pentru realizarea programului naţional de gazificare a ţării. Bineînţeles, statul depunea eforturi ca să sprijine dezvoltarea practică a ştiinţei, aplicarea ei în economia naţională, totodată, sprijinind şi cercetările fundamentale.

În anii guvernării ţării de către PCRM, ştiinţei i-a fost dat un puternic impuls, după care un anumit timp ea a putut să se dezvolte din inerţie. Totodată, aş vrea să menţionez faptul că volumul finanţării ştiinţei şi inovaţiilor dat publicităţii înainte de ultimile alegeri era de 0,33 din PIB. Altfel spus, pe parcursul a şase ani, nivelul de finanţare a respectivului domeniu s-a micşorat aproape de trei ori. Ce-i drept, actuala guvernare încearcă să compenseze acest gol din contul granturilor oferite de diferite structuri europene, dar acest mod de finanţare poate avea doar un caracter temporar. Proiectele serioase şi de lungă durată trebuie să fie finanţate la nivel de stat».

Natalia Ustiugova