Flori neîngrijite
РУС. MOLD.
» » Flori neîngrijite

Flori neîngrijite

1-06-2018, 11:22
Viziuni: 28
  
Versiunea de tipar   
Flori neîngrijitePe 1 iunie, în Moldova, precum și în toată lumea, este marcată Ziua Internațională a Protecției Copilului
 
Copii sînt florile vieții. Ei ne fac viața mai frumoasă și ni-o împle de sens. Dar pentru ca florile să crească frumos și îngrijite, ele necesită grijă permanentă. Exact la acest capitol avem mari probleme. De multe ori, floricelele nu sînt udate nici de părinți și nici de instituțiile statului.

Pentru prima dată, Liga Națiunilor a legiferat protecția drepturilor copiilor elaborînd, în 1924, Declarația de la Geneva cu privire la drepturile copilului. Următorul pas important a fost aprobarea, în 1959, de către ONU a Declarației cu privire la drepturile copilului în care au fost proclamate principiile sociale și juridice referitoare la protecția bunăstării copiilor. Aceste drepturi trebuie să fie recunoscute în raport cu toți copiii fără nicio excepție, fără diferențe sau discriminări.

Pe 20 noiembrie 1989, Adunarea Generală a ONU a adoptat Convenția cu privire la drepturile copilului. Acest document cuprinde un spectru mult mai larg al drepturilor copilului, grație cărui fapt drepturile copilului au căpătat putere juridică la nivel internațional. Convenția a fost ratificată de majoritatea țărilor (inclusiv Republica Moldova). În aceste state, normele Convenției au devenit, automat, obligatorii.

Cum va fi viitorul copiilor și viitorul statului depinde de felul în care, în Moldova, se soluționează problemele legate de protecția socială a copiilor.

* * *
De la 1 ianuarie 2018, în Moldova, indemnizația unică pentru nașterea copilului a fost majorată de la 3100 de lei pînă la 5300 de lei. Autoritățile ne-au explicat amabil că la efectuarea calculului s-au luat în considerare cheltuielile necesare pentru achiziționarea setului minim de mărfuri necesare pentru nașterea unui copil: pătuc, hăinuțe pentru bebeluș, cuvertură, biberoane, suzete, produse de igienă.

Cu toate acestea, dacă e să calculăm cheltuielile necesare pentru lucrurile de bază vom obține cel puțin 10 mii de lei. Respectiv, o masă pentru hrănit va costa circa 1000 de lei, premergătoarele costă 1500 de lei, la fel și țarcurile. Un cărucior costă cel puțin 2000 de lei, un scaun auto — cel puțin 1000 de lei. Cea mai ieftină oliță poate fi cumpărată cu 100 de lei, iar una muzicală — 350 de lei. Și încă cîte mai trebuie pentru un copil... dar mai sînt și cheltuieli neprevăzute.

Alimentația — un articol de cheltuieli aparte. Este o adevărată fericire dacă mama (care, la fel, trebuie să se alimenteze corect) poate hrăni copilul la sîn vreme îndelungată. În caz contrar, formulele de lapte costă o avere, mai ales dacă micuțul este alergic.

Generozitatea autorităților nu a ocolit nici copiii mai măricei. Și a alocat pentru 2600 de copii, rămași fără tutela părintească, definitiv sau temporar, o indemnizație zilnică în mărime de tocmai 10 lei. Pe acest ajutor financiar pot sconta copiii aflați sub tutela serviciilor sociale — din clasa a cincea pînă la 18 ani.

În schimb, cîte credite și granturi a primit Moldova în ultimii 9 ani! Cîte din ele au fost furate, cîte s-au transformat în mașini scumpe și vile luxoase la periferia Chișinăului! Dar niciun credit nu a fost alocat pentru îmbunătățirea situației demografice în țară...

* * *
Copiii rămași fără grija părintească fac parte din categoria «orfanilor sociali». Această categorie cuprinde nu doar copiii gasterbaiterilor dar și cei de educația cărora nu se preocupă părinții. Unii părinți pleacă la muncă peste hotare și-și lasă copiii în grija buneilor, rudelor sau chiar a vecinilor. Alții se țin de băut sau ispășesc pedepse în instituțiile penitenciare, mulți au fost lipsiți de drepturile părintești. În pofida acestui fapt, pînă la această oră, statutul de «orfan social» nu este legiferat oficial în Republica Moldova.

* * *
Violența împotriva copiilor nu este ceva străin în țara noastră. Datele oficiale denotă faptul că, în 2017, 90 de copii (59 de fete și 31 de băieți) au devenit victime ale violenței în familie. Este vorba doar despre cazurile documentate de poliție. Neoficial, numărul minorilor supuși violențelor emoționale, fizice sau sexuale din partea propriilor părinți este mult mai mare. Deși la nivel legislativ au fost elaborate mecanisme pentru combaterea abuzurilor și posibilitatea de a interveni în cazul familiilor problematice, din punct de vedere practic, în multe cazuri, organele responsabile reacționează doar după ce crima a fost comisă.

Președintele Centrului Național pentru prevenirea violenței împotriva copiilor, Daniela Sîmboteanu, consideră că instrumentele juridice sînt bune, doar că ele nu funcționează. «Deși avem o legislație bună, nu sîntem buni la capitolul implementare, pentru că avem multe cazuri cînd nu sînt identificați copiii, nu sînt identificate familiile în situații de risc. Respectiv, violența nu este prevenită».

Totodată, 75 la sută dintre cazurile de violență sau abuz sînt cunoscute de profesori, lucrătorii sociali sau medicali, colaboratorii poliției și autoritățile locale, oficial, însă, se înregistrează doar 25 la sută din cazuri. Doar 8 % dintre cetățeni consideră că trebuie să anunțe poliția despre faptul că cineva-și bate copiii.

* * *
Potrivit avocatului poporului pentru drepturile copilului, Maria Bănărescu, în 2017, în Moldova au fost încălcate, fără excepție, toate drepturile copilului consfințite în Convenția internațională. Bănărescu este convinsă că protecția drepturilor copilului trebuie să fie parte a strategiei naționale de securitate. Se pare că guvernarea consideră altfel. Și abia anul trecut, pentru prima dată în 8 ani de zile, raportul anual al avocatului poporului a fost audiat în Parlament.
 
La finalul audierilor, deputații au adoptat o dispoziție din varianta finală a căreia au fost excluse toate recomandările pentru Parlament și Guvern în ceea ce privește îmbunătățirea situației și respectarea drepturilor copilului. Documentul a fost remis în cancelaria organului legislativ unde se va prăfui în arhivă.

* * *
Pentru o dezvoltare armonioasă a personalității, copilul trebuie să crească într-o atmosferă de dragoste și bunătate, în sînul familiei, printre apropiați și alături de cei care-l iubesc. Sarcina maturilor este de a-l ajuta pe copil să se pregătească pentru viața independentă, să devină membru cu drepturi depline a societății, să creeze copilului condiții pentru o dezvoltare fizică și intelectuală normală. Iar protecția copiilor, familiei și maternității trebuie să fie o chestiune de importanță primordială pentru stat.

Evgheni Tamanțevскачать dle 10.6фильмы бесплатно
Рейтинг статьи: