Corupția cunoștințelor

Coincidența fatală sau începutul lichidării universităților?

La Agenția de Studii Economice este mare agitație. Se întîmplă în perioada de susținere a examenelor și apărarea lucrărilor de diplomă. Este greu de spus ce consecință vor avea verificările CNA asupra procesului de studii în această instituție de învățămînt. Însă, acolo unde colaboratorii sunt arestați nu poate să existe regulă.

Știau oare, anterior, cetățenii noștri că profesorii iau mită? Probabil știau. Pentru că cineva oferea această mită. Se poate presupune că luarea și darea de mită înflorește și în cadrul altor instituții de învățămînt superior. Nu știu de ce vine în minte perioada sovietică, atunci cînd învățam gratuit, iar la universități se ajungea după minte și studenții luau note după cunoștințele lor reale. Nici prin cap nu-ți putea trece să propui profesorului mită pentru ca acesta să pună o notă mare sau să lichideze restanța. Părea ca dacă îndrăznești să propui mită unui profesor, în acest fel, îl umilești foarte tare. Oare de ce acest fapt nu intimidează studenții și profesorii de astăzi?

Majoritatea studenților noștri învață în bază de contract. Adică, achită bani pentru studii. Iar dacă mai plătesc suplimentar și pentru note, reiese, că știința se vinde de două ori. Doar că în cel de-al doilea caz, nu mai este vorba de cunoștințe, este o cufundare în lumea corupției, care atrage ca o mlaștină. Odată pășiți în lumea mare, studenții vor considera că, în această lume, totul se poate vinde și cumpăra. Și, într-o oarecare măsură, ei vor avea dreptate, pentru că cei mai iminenți corupți se află în cadrul structurilor statului. De la ei și luăm exemplu.

Dar să revenim la Academia de Studii Economice, care, cel puțin, pînă recent se considera una dintre cele mai prestigioase universități din Moldova. În 2015, Academia de Studii Economice a propus tinerilor 1800 de locuri, dintre care, doar 200 la buget. Acum trei ani, plata minimă pentru un an de studii era de 5500 de lei. Potrivit datelor de anul trecut, prețul studiilor la Academia de Științe a crescut pînă la 7500 de lei, pentru comparație — un an de studii la Universitatea de Stat din Moldova a costat 8000 de lei.

Anul trecut, la universitățile de stat, pentru 4 931 de locuri bugetare s-au depus 12 049 de cereri, iar la cele private — 1228 (pentru 2300 locuri planificate). Cele mai multe cereri depuse la universitățile de stat, proporțional cu numărul locurilor bugetare, au fost depuse la Academia de Studii Economice. Fapt care vorbește despre imaginea pozitivă a instituției ce propune o balanță a plății și serviciile prestate. La drept vorbind, după plecarea PCRM de la guvernare, numărul locurilor bugetare s-au redus cu mai bine de două ori.

Așa deci, o universitate solicitată a nimerit într-o situație picantă. Însă, în toată această istorie neplăcută, altceva trezește îngrijorare. De ce dosarul de corupție în cadrul Academiei de Studii Economice a coincis cu recomandările Băncii Mondiale pentru reducerea numărului de universități în Moldova? Este o coincidență sau începutul realizării planului Guvernului pentru distrugerea învățămîntului superior în Moldova?

Dacă este vorba despre a doua variantă — cu ce a greșit Academia de Studii Economice în fața lui Plahotniuc, care conduce toate balurile? Poate că profesorii au uitat să se împartă și cu alții. Poate că există și alte motive. În orice caz, adevărul va ieși singur la iveală. Cîndva.

Deocamdată, însă, monitorizăm. Dacă se va dori lichidarea Academiei de Studii Economice, deocamdată, pot fi examinate două variante. Prima — democrații își vor duce treaba pînă la capăt, iar motivul invocat va fi renumita corupție din universitate. Motivul este, într-adevăr, convingător. A doua variantă — Academia va continua să funcționeze dar se va supune în totalitate celui care conduce cu toate.

De asemenea, este foarte interesant care este următoarea universitate și pentru ce execuție au ales cei care și-au pus scopul să distrugă învățămîntul superior din Moldova?

Ana Vetrovaскачать dle 10.6фильмы бесплатно