Mutaţiile duşmanilor invizibili

Anul trecut, în Republica Moldova s–au îmbolnăvit de gripă mai mult de 1500 de cetăţeni, dintre care 15 au decedat din cauza diferitelor complicaţii provocate de boală

Îmbolnăvirile cu diferite tulpini virotice ajung la un nivel maxim la sfîrşitul lui ianuarie şi în februarie Acesta e un fenomen obişnuit pentru iarnă. Însă în anul 2016 boala a început să bîntuie cu o depăşire a respectivului său grafic. Deocamdată, nu în Moldova, dar, luînd în calcul situaţia epidemiologică din învecinata cu noi Ucraina, ba chiar şi din Rusia, unde lucrează sute de mii de cetăţeni moldoveni, e timpul să ne îngrijorăm...

Gripa, inclusiv H1N1, încet, dar sigur, se apropie de Moldova. Suntem noi oare pregătiţi de «bătălia» cu acest invizibil duşman?

Rusia: peste limita pragului epidemiologic

La începutul săptămînii curente, în 14 regiuni ale Federa­ţiei Ruse a fost declarată depăşirea pragului epidemiologic. Medicii moscoviţi constată: în capitala ţării, fiecare al doilea bolnav cu diagnoza infecţie virotică respiratoriei înseamnă H1N1, sau aşa–numita gripă porcină. Epidemia s–a declanşat în pofida faptului că timpul este rece, iar timperaturile negative, după cum se ştie, sunt cea mai eficientă profilaxie contra gripei.

Acum în lume circulă concomitent trei viruşi. Doi din ei, se poate spune, sunt obişnuiţi, adică sezonieri. În aceste cazuri, boala se suportă mai uşor, iar complicaţiile sunt rare. Pe cînd al treilea – anume acel virus pandemic A (H1N1) – e ca un monstru, fiind, de fapt un hibrid al trei viruşi diferiţi. Anume el reprezintă cel mai mare pericol. Principalul în cazul îmbolnăvirii e faptul că tratamentul trebuie început imediat. Virusologii ne previn că, pe parcursul unui sezon, omul se poate îmbolnăvi de gripă de trei ori. Cu alte cuvinte, după ce v–aţi debarasat de doi viruşi, nimeni nu vă garantează că nu vă va năpădi şi al treilea.

Viruşii sezonieri afectează căile respiratorii superioare. De aici şi guturaiul, tusea. Pe cînd virusul pandemic pătrunde mai adînc în organism. Şi dacă nu ne tratăm de atacul lui, el devine mutabil, căpătînd capacitatea de a se mişca repede în jos prin plămîni – în bronhii, afectîndu–le pînă la tulpinile inferioare – bronhiole. Cei care s–au contaminat cu virusul pandemic al gripei şi nu s–au tratat, de acum la stadiul lui de debut au nevoie de o ventilare artificială a plămînilor. După care urmează un tratament complicat şi de lungă durată a complicaţiilor ce apar foarte degrabă de la începutul bolii. De exemplu, pneumonia virotică se declanşează peste două–trei zile de la începutul îmbolnăvirii.

Anul acesta, gripa porcină a devenit sezonieră. Aceasta e tulpina prevalatorie a gripei, care acum îi contaminează pe oamenii din întreaga emisferă nordică. Potrivit mai multor estimări, de la 60 pînă la 80 de procente ale gripei ce bîntuie acum în emisfera nordică sunt cauzate de virsul gripei H1N1. Anual, din cauza complicaţiilor provocate de gripă, în lume decedează circa 500 mii de oameni. În grupul de risc întotdeauna se află copiii, femeile însărcinate şi oamenii în etate.

Ucraina: «a fost şi mai rău»

Virusul gripei porcine a atacat mai întîi Ucraina, începînd cu regiunea Odesa. De acum la 12 ianuarie a parvenit informaţia despre 16 cazuri cu sfîrşit letal. Potrivit datelor Centrului de gripă şi infecţii respiratorii al Centrului de control şi monitorizare a îmbolnăvirilor din cadrul Ministerului Sănătăţii din Ucraina şi ale Serviciului Epidemiologic din Ucraina, în prima săptămînă a noului an, în această ţară s–au îmbolnăvit de gripă şi infecţii virotice respiratorii 123,7 mii de oameni. Pînă în săptămîna curentă, din aceştia au decedat 72 de oameni.

Acum, pragul epidemiologic e depăşit în regiunile Doneţk şi Rovno, nivelul acestuia continuă să crească în regiunile Viniţa, Kiev, Herson, Cernigov şi în oraşul Kiev. Din ziua de 25 ianuarie, a fost introdus regim de carantină în şcolile din Luţk şi Kovel. La rîndul său, Irina Kolesnikova, epidemiolog al Ministerului Sănătăţii din Ucraina, a reamintit că, în anul 2009, cînd în Ucraina a bîntuit prima epidemie de gripă porcină, ea le–a luat viaţa la 1128 de oameni.

Moldova: vom fi vigilenţi

Ameţeli, slăbiciune, dureri de cap, febră mare, vomitări – acestea sunt primele simptome îngrijorătoare, la care trebuie să atragem atenţia. Medicii ne avertizează că e necesar să solicităm asistenţă medicală chiar la apariţia primelor simptome. Ce–i drept, asta nu totdeauna e posibil s–o faci. Dacă te–ai îmbolnăvit în ziua de vineri şi febra n–a ajuns încă pînă la 40 de grade, înseamnă că vei fi nevoit să–ţi faci un autotratament. Şi asta pentru că, în acest temei, serviciul de urgenţă nu va veni să te ajute. Ba chiar şi medicul de familie nu va veni, deoarece, să spunem aşa, va avea chemări cu motive mult mai importante. De regulă, persoana de serviciu de la policlinică în asemenea cazuri îl sfătuie pe bolnav să–şi coboare el însuşi cumva febra şi după aceea să vină la medic. Să admitem că bolnavul a reuşit să facă acest lucru şi s–a tîrît cumva pînă la policlinică, iar aici... mai dă peste vreo zece ca dînsul şi toţi au nevoie să intre la medic peste rînd. Dar vorba e că medicii noştri pur şi simplu nu reuşesc să–i consulte pe toţi bolnavii. Majoritatea medicilor de familie lucrează cu un un salariu jumătate–două, acest salariu fiind însă foarte modest. În plus, şi ei, medicii, comunicînd cu bolnavii, chiar şi în pofida vaccinărilor, de asemenea deseori se îmbolnăvesc.

Vaccina contra gripei îl protejează pe om de complicaţiile grave ale gripei şi scade riscul de îmbolnăvire aproape de două ori, nemaivorbind de sfîrşiturile letale, al căror număr, după vaccinarea în masă, se micşorează aproape de două ori. O partidă de vaccină împotriva gripei pentru perioada rece a anilor 2015–206 a fost adusă la Chişinău în decada a treia a lui decembrie, Republica Moldova primind 150 mii doze de vaccină pentru profilaxia gripei de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii. De regulă, vaccinarea împotriva gripei se face în lunile octombrie–noiembrie. În acest răstimp, pînă cînd oamenii încep să se îmbolnăvească în masă de gripă, la persoanele vaccinate se formează o imunitate stabilă la viruşii ce provoacă gripa.

Despre faptul cum a fost făcută vaccinarea în Moldova, avem puţină informaţie. Dar, de la 28 decembrie 2015 pînă la 3 ianuarie 2016, la mai mult de 3600 de oameni au fost depistate boli virotice. Primul caz de îmbolnăvire de gripă porcină a fost înregistrat la începutul lui ianuarie în oraşul Ungheni. Al doilea – în capitală, bolnavul fiind un copil de 4 ani. Săptămîna trecută au fost înregistrate 8 cazuri confirmate de îmbolnăviri de gripă.

Anul trecut, în Republica Moldova au bolit de gripă mai mult de 1500 de cetăţeni, dintre care 15 au decedat din cauza complicaţiilor. Potrivit altor date, în sezonul rece al anului trecut au fost 21 cazuri de sfîrşit letal în urma infecţiilor virotice şi a complicaţiilor provocate de acestea. Potrivit informaţiei Centrului Naţional de Sănătate Publică, aceşti oameni sufereau şi de alte îmbolnăviri – hepatită, diabet zaharat, insuficienţă cardiovasculară şi renală. De fapt, este greu să numeşti o cifră exactă a jertfelor virusului. Te–i mira ca cineva să ducă evidenţa bătrînilor care au decedat în urma complicaţiilor provocate de gripă. E mai simplu de a indica alte diagnoze, iar alte diagnoze au suficient de multe şi oamenii în etate, şi cei mai tineri. Ţinînd cont de faptul că preparatele antivirotice costă scump, oamenii noştri, în cel mai bun caz, se tratează cu diferite remedii populare, iar acestea, în situaţia dată, nu au efectul aşteptat.

Natalia Ustiugova