Mirosul lăcomiei
РУС. MOLD.
» » Mirosul lăcomiei

Mirosul lăcomiei

8-11-2019, 12:50
Viziuni: 264
  
Versiunea de tipar   
Mirosul lăcomieiDuhoarea care se împrăștie în oraș  din rîul Bîc este mirosul urât al primăriei împuțite
 
De regulă, dacă omul nu le împiedică să facă acest lucru, rîurile se autoepurează. Cît privește rîul Bîc, el și-a pierdut în totalitate această capacitate. Timp de mulți ani, funcționarii din orașul nostru au ignorat necesitatea soluționării problemelor lui. Probabil, au sperat că rîul are puteri să rezolve  în mod de sine stătător necesitățile sale. Și, în loc să-l ajute cumva, prin activitatea lor plină de indiferență doar i-au agravat situația. Iată motivul din care rîul Bîc s-a îmbolnăvit grav și periodic a început să emane  o duhoare greu de suportat. Iată în ce fel o problemă  a Chișinăului s-a transformat într-o problemă  de proporții naționale.

Lungimea rîului Bîc e doar de 155 de kilometri. După mărimea sa, el este al treilea rîu din Moldova, după Răut și Cogîlnic. Curge pe teritoriul a trei raioane din republică — Călărași, Strășeni și Anenii Noi, precum și în al municipiului Chișinău. De-a lungul Bîcului sunt situate cîteva orașe — Călărași, Strășeni, Chișinău, iar în apropiere nemijlocită de rîu — Anenii Noi.

Rezultate ce nu provoacă mirare

Ecologiștii în repetate rînduri au informat societatea că, în cazul în care nu va fi restabilită ecosistema rîurilor Bîc și Răut, care sunt principalii afluenți ai Nistrului, aceste rîuri foarte degrabă vor dispare. Dar, spre deosebire de Răut, care posedă o capacitate uimitoare de autoepurare, apa din rîul Bîc pe an ce trece devine tot mai toxică.

La începutul lui septembrie, Agenția Mediului a făcut publice rezultatele investigării de laborator a probelor de apă luate din diferite locuri ale rîului Bîc. Rezultatele obținute au indicat faptul că în apa vărsată în rîu după epurare conținutul de substanțe chimice periculoase și de detergenți depășește norma de zeci de ori.

Urmele tăbliței Mendeleev

În numele dreptății, vom spune că și înșiși cetățenii — îi avem în vedere nu numai pe locuitorii capitalei care locuiesc pe malurile rîului — poartă vina pentru faptul că apele rîului Bîc conțin numeroase elemente ale tăbliței Mendeleev.

Una din multele cauze ale poluării apei este aplicarea îndelungată a pesticidelor netestate, ieftine, care conțin diferite metale. În mijlocul populației s-a bucurat de o mare popularitate insecticidul DDT, numit în popor dust, acesta fiind interzis în multe țări în baza faptului că are capacitatea de a se acumula în organismul atît al oamenilor, cît și al animalelor. După ce nimerește în apă, prezența DDT nu mai poate fi depistată, în schimb pot fi găsite derivatele lui — substanțe toxice care de sute de ori depășesc normele admisibile.

Experții afirmă că în rîu e puțină apă, deoarece la malurile lui multe persoane particulare au făcut iezături, construindu-și propriile lor lacuri, și anume în acestea se reține apa. Malurile Bîcului deseori se învecinează cu partea din dos a gospodăriilor unor oameni, unde, în cele mai dese cazuri, se află și clozetele. Dar toate «poznele» locuitorilor de la sate pot fi considerate pur și simplu niște ștrengării în comparație cu ceea ce fac orășenii pe malurile Bîcului. După «odihna» la iarbă verde, ei lasă în urma lor grămezi de gunoi. Iar șoferii de mulți ani își spală în rîu mașinile, considerînd că o spălare nu-i face rău apei. Dar în același mod judecă mii de proprietari de mașini! Deci, este vorba nu doar de o spălare!

În fața acestor fapte, autoritățile a cîteva guvernări se dau la o parte și spun că oamenii, chipurile, sunt de vină, că ei înșiși fac picnicuri în altă parte, pe litoralele din alte țări. Dar orice guvernare este obligată să aibă grijă de ordine. Dacă un cetățean va deteriora averea altui cetățean, vinovatul va fi deferit justiției. Iar rîul Bîc e al tuturor, înseamnă că e al nimănui și ordinea de pe malurile lui era supravegheată doar convențional.

Autoritățile poartă vina pentru faptul că întreprinderile chișinăuiene nu introduc în procesul lor de producție sistemul de tratare prealabilă a apei, deși sunt obligate de lege să facă acest lucru. Însă chiar dacă toate întreprinderile ar respecta legislația, situația totuna ar rămîne să fie complicată. Prin Hotărîrea nr. 802, adoptată de Guvern în anul 2013, au fost fixați indici foarte înalți ai normelor admise pentru apele de scurgere. Iată de ce, chiar și fiind în limitele normei, apa rămîne poluată. Încă o «capodoperă» a guvernării e Legea cu privire la controlul de stat asupra activității antreprenoriale, adoptate în anul 2012, care, de fapt, îngrădește activitatea inspectorilor. Fără un motiv evident, ei pot efectua la întreprinderi doar controale planificate, pentru care întreprinzătorii se pot pregăti dinainte.

În așteptarea unui credit

La începutul anului curent, mai concret, în luna februarie, primarul interimar al capitalei, Ruslan Codreanu, a anunțat că Guvernul României va aloca primăriei un grant de 10 milioane de euro pentru epurarea apei Bîcului și aducerea în ordine a albiei lui. Atunci Codreanu declara că Bîc este una din cele mai degradate și poluate rîuri din țara noastră și că despre această problemă se vorbește mulți ani la rînd. Dar dacă despre o careva problemă doar se vorbește, fie și oricît de mult timp, ea totuna rămîne să fie problemă. Cînd a apărut grantul din România, s-a descoperit că există și un proiect de epurare și amenajare a 44 kilometri de rîu — mai mult de 24 kilometri la Chișinău și circa 21 kilometri în raionul Strășeni.

Au trecut de atunci patru luni și serviciul de presă al Guvernului din nou a informat că România va aloca Moldovei bani din cele 100 milioane de euro promise în calitate de ajutor gratuit și că 15 milioane din aceștia vor fi folosiți pentru realizarea a patru proiecte ecologice: la lucrările de epurare a rîului Bîc vor fi direcționate 10 milioane, iar celelalte 5 milioane de euro vor fi folosite pentru restabilirea ecosistemelor din lunca inundabilă a Prutului de Jos, îndepărtarea apelor freatice poluate și reducerea gazelor reziduale (o temă bună privind împărțirea grantului). Altfel spus, timp de patru luni, în afară de vorbe, nu s-a întreprins nimic. Judecînd după declarațiile făcute, acum problema epurării rîului și-a asumat-o Guvernul, dar, după cum s-a descoperit, fără grantul român, în această privință nu pot fi întreprinse nici un fel de măsuri. Apoi ne-au năpădit căldurile, iar la sfîrșitul verii apele din Bîc din nou au început să miroase insuportabil de urît.

Cu miros de lege

În capitală, duhoarea persista și la începutul toamnei. Pe 18 septembrie, în Parlament au avut loc audieri în cadrul cărora deputații au încercat să elucideze cauzele acestui miros urît din Chișinău și ale poluării rîului Bîc. Cauzele așa și n-au fost elucidate, deși au fost căutate și de Guvern, și de primărie cu toate serviciile ei și chiar și de Procuratură. Apă-Canal Chișinău continua să insiste asupra faptului că de mirosul urît sunt vinovate întreprinderile care varsă apele utilizate fără epurarea lor preliminară.

În același timp, în cadrul audierilor s-a descoperit că reconstrucția stațiilor de epurare, care a început în decembrie, 2017, se tărăgănează foarte mult. Luînd în considerare faptul că stația de epurare se află în proces de reconstrucție, în luna mai a anului curent Ministerul Agriculturii a permis Apă-Canal să verse de la această stație apa cu limita admisibilă de concentrare a substanțelor nocive. Procedînd astfel, Ministerul a făcut referire la decizia din 2013, cu nr. 950, a Guvernului, în care se spune că a cere de la respectiva stație epurarea completă a apelor utilizate e posibil doar după ce la stație, în urma reconstrucției, vor fi create toate condițiile pentru asta. Altfel spus, în luna mai, pe de o parte Guvernul se prefăcea că este îngrijorat de problemele rîului Bîc, iar pe de alta a permis ca rîul să fie murdărit în continuare.

Sentința de plumb

Pe 23 octombrie, Igor Talmazan, șeful serviciului de control de pe lîngă Primul Ministru, a informat că, potrivit datelor Agenției Naționale de Securitate a Alimentelor (ANSA), în legumele crescute pe malurile rîului Bîc a fost depistat un conținut mare de metale grele. În unele legume supuse controlului, conținutul de plumb depășea norma de patru ori.

Gospodăriile țărănești care cresc culturi legumicole de-a lungul rîului Bîc iau din acest rîu apă pentru irigare și fac acest lucru de mulți ani. Dar iată că mai înainte nimeni nu-i prevenea că acest lucru în mod categoric nu trebuie făcut și că, în general, apa din rîu este periculoasă pentru sănătatea omului. De ce astă primăvară nimeni nu i-a prevenit că nu trebuie să semene și să planteze răsad pe loturile lor din vecinătatea rîului? Și, în general, ce-i de făcut cu pămîntul care se află în proprietate privată în cazul în care se descoperă că, un timp, oamenii nu vor avea posibilitatea să cultive ceva pe acest pămînt?

În timp ce țăranii încercau să rezolve problemele după nivelul importanței lor, la sfîrșitul lui octombrie le-a fost confiscată recolta de ceapă și de ardei bulgăresc crescut pe cîteva hectare. Din cauza apei poluate, se prevede nimicirea a circa 250 tone de legume. Prim-ministrul Maia Sandu a declarat că produsele otrăvite nu trebuie să ajungă în vînzare. Și, desigur, cu asta nu poți să nu fii de acord. Dar, nu se știe de ce, nimeni dintre funcționari nu s-a gîndit la soarta țăranilor care toată vara au muncit, cum se spune, în sudoarea frunții, ca, pînă la urmă, din munca lor să nu se aleagă cu nimic și ei să rămînă cu buzunarele goale. Cînd doamna Sandu a lucrat pentru ultima oară la pămînt, pentru a-și cîștiga prin această muncă grea pîinea de toate zilele?

Fațetele indiferenței

Unicul om care în spatele aparentei griji față de om a întrevăzut adevărata indiferență a funcționarilor a fost Vladimir Voronin. El a lansat o adresare către deputații în Parlamentul Republicii Moldova și către membrii Guvernului nu în calitate de lider al celui mai progresist partid și nici ca un politician respectat, ci ca un cetățean al Republicii Moldova, care este îngrijorat de soarta concetățenilor săi.

În adresarea sa, cetățeanul Voronin constata că recenta interdicție de a realiza două sute cincizeci de tone de varză, ardei și alte legume crescute în raionul Anenii Noi, în nemijlocita vecinătate cu rîul Bîc, precum și decizia ca să fie nimicite din cauza depășirii în ele a conținutului de metale grele și, în primul rînd, de plumb, ar putea fi considerată oportună din punct de vedere al opiniei că ele nu trebuie să nimerească pe masa oamenilor, dacă funcționarii, învestiți cu putere de către stat, concomitent ar fi luat și un complex de măsuri pentru soluționarea respectivei probleme.

Voronin i-a indicat pe adevărații vinovați de cele întîmplate și a lansat în fața structurilor puterii apelul să le compenseze legumicultorilor toate pierderile pe care le au de suferit ei, dar și să găsească sursa din care provin metalele grele, în primul rînd, plumbul.

O problemă înghețată

Odată cu sosirea timpului rece, efectuarea lucrărilor necesare pentru restabilirea stării normale a rîului Bîc va fi complicată, iar dacă rîul se va acoperi cu gheață, în general imposibilă. Doar că iarna mirosul urît nu va fi atît de puternic. Așa că problema poate fi considerată înghețată pînă la primăvară.

De altfel, în acest context am vrea să întrebăm: dar unde-s mecenații chișinăuieni? De-a lungul rîului Bîc funcționează un șir de obiecte comerciale, inclusiv de alimentare și odihnă. Deseori, și în acestea miroase urît. Și, dacă-i așa, oare nu e cazul ca businessul de pe malul Bîcului să scoată ceva leuți din veniturile sale pentru sănătatea rîului? Dar, dacă-l lasă inima și conștiința să facă acest gest nobil și patriotic, să nu dea banii pe mîna primăriei, pentru că cei de acolo nu știu a cheltui banii în mod bine chibzuit, ci să întreprindă el însuși ceva concret. Că doar n-o să așteptăm timpul cînd autoritățile vor începe a cheltui promisul grant din România.

Dar curățarea doar a albiei rîului nu va aduce rezultatul așteptat, dacă nu vor fi luate măsuri cardinale menite să protejeze Bîcul. Ecologiștii demult au numit toate măsurile necesare pentru redresarea situației, însă în cazul în care acestea vor fi întreprinse, asta ar putea leza interesele personale ale cuiva. Iar în țara noastră, după cum bine știm, interesele personale nu se mai termină.

GALINA PROSOLOVA
скачать dle 10.6фильмы бесплатно
Рейтинг статьи: