Distrugerea resurselor de apă
РУС. MOLD.
» » Distrugerea resurselor de apă

Distrugerea resurselor de apă

10-06-2018, 10:16
Viziuni: 23
  
Versiunea de tipar   
Distrugerea resurselor de apăGuvernul Moldovei contribuie la secarea rîurilor
 
Deja de două luni de zile, în Moldova nu mai cad precipitații suficiente. Vinovat de acest fapt nu există. În acest fel, natura îi pedepsește pe oameni pentru atitudinea lor inconștientă. Totodată, natura nu-i împarte pe oameni în vinovați și nevinovați. Au de suferit toți. Cel mai mult au de suferit fermierii, care, au mult de pierdut din cauza secetei. Deja de pe acum se vede că pierderile vor fi mari. Însă, amploarea acestora va putea fi calculată doar după recoltare. Cu toate acestea unii fermieri tot fac parte din categoria celor vinovați. Dar în această listă a inculpaților ei stau departe de membrii Guvernului — adevărații criminali care au uitat de rațiune.

Tot mai sus și mai sus

Seceta hidrologică, demult, a pus stăpînire pe o mare parte a teritoriului Moldovei. În unele raioane au căzut ploi, dar cu grindină — ceea ce este și mai rău. În aprilie curent, temperatura aerului în țară a fost de +14... +15,5 grade Celsius, cu 4,2-5,8 grade mai sus de valorile normale. Așa cum afirmă specialiștii, asemenea indicatori au fost înregistrați pentru prima dată în istoria măsurărilor. Pe an ce trece indicii sînt din ce în ce mai mari.

De pe acum, agrarienii au calculat că, în funcție de regiune, recolta de grîu va fi cu cel puțin 10-25 la sută mai mică. În mare măsură vor avea de suferit și alte culturi. O fi luat în calcul acest lucru Guvernul nostru atunci cînd a prognozat o nouă creștere economică a Moldovei? Puțin probabil. În schimb, atunci cînd aceste prognoze nu vor fi justificate, iar ele nu aveau să fie justificate în orice caz, va fi pe cine de aruncat vine — pe vreme. Chipurile, natura cea capricioasă ne-a dat planurile peste cap.

De altfel, seceta demult nu mai este un fenomen rar pentru țara noastră. Secete foarte mari au fost înregistrate în anii 2015- 2016,2011- 2012 și mai devreme. Cele mai mari pierderi pe care le-a suportat țara noastră în ultimele decenii au fost generate de seceta din 2007 cînd a fost înregistrat cel mai mic nivel de productivitate în agricultură în ultimii 60 de ani. Atunci, 80 la sută din producția agricolă a Republicii Moldova a fost afectată de secetă. În unele gospodării agricole, recolta de cereale a constituit doar 0,9 tone de la un ha, aproape de indicatorii înregistrați după cel de-al Doilea Război Mondial.

Prejudiciul provocat de seceta din 2007 a fost estimat la un miliard de dolari. În acea perioadă, la guvernarea țării se afla PCRM. Da, a fost complicat, grîul alimentar nu era suficient și statul a făcut achiziții de peste hotare. Dar nimeni nu s-a plîns și nu a învinuit natura.

Foarte secetos a fost și anul 2003. Potrivit experților, atunci pierderile au constituit două miliarde de lei. Iar statul a venit în ajutorul fermierilor, sporind anual subvențiile și finanțarea nemijlocită a fondului pentru susținerea agriculturii.

Seceta la scară largă

Nu putem să dăm vina pe vremea rea. Este necesar să ne învățăm să ne adaptăm. Anume aceasta este concluzia generală a analizei desfășurate, acum cîțiva ani, de Centrul Expert-Grup. Studiile denotă că Moldova, periodic, se va afla sub influența fronturilor caniculare stihinice cu nivel redus de precipitații. Respectiv, acest fenomen nu va putea fi evitat, dar pot fi reduse consecințele sale prin adaptarea metodelor de practicare a activității agrare, tehnologiilor și cadrului politic în sfera agriculturii, protecției mediului înconjurător.

Experții au atras atenția asupra faptului că schimbările climaterice, care au loc în ultimii ani, impun «revizuirea obligatorie a politicii. În mod special, este necesară reorientarea politicii spre o nouă direcție și anume, spre promovarea metodelor de conservare și irigare în agricultură».

În același timp, experții au afirmat că măsurile privind gestionarea secetei nu trebuie să contravină practicilor ecologice bune, mai ales cînd este vorba despre irigare. Studiile au mai arătat că irigarea incorectă de lungă durată duce la scoaterea solurilor din circuitul agricol și aprofundarea crizei în rețeaua hidrologică a țării. În același timp, nu se cunoaște cantitatea și calitatea exactă a apelor accesibile pentru irigare. De asemenea, lipsesc datele cu privire la starea și calitatea solurilor.

Drama Răut-ului

Da, agricultura Moldovei are nevoie de sisteme de irigare. Pentru acest lucru, însă, este nevoie de cel puțin rezervoare pline cu apă. Preferabil — artificiale. Starea actuală a rîurilor din Moldova nu permite utilizarea în irigare. Dacă e să utilizăm irațional apa în perioade de secetă hidrologică, vom distruge rîurile în doar cîțiva ani. Și gata. Denumirile lor vor rămîne doar în cîntecele populare.

În urma unei expediții de-a lungul rîului Răut, ecologiștii au ajuns la concluzia că acest rîu, pe care se află asemenea orașe ca Bălți și Florești, ar putea seca către luna august. Definitiv. Motivul — utilizarea necontrolată a apei pentru irigare și construcția barajelor pentru pescuit. Cîndva, însă, Răut-ul era un rîu plin cu apă. În 1945 pe acest rîu a fost construită prima hidrocentrală în Moldova. Acum, acest lucru este greu de crezut.

Rîul este distrus nu doar de secetă, dar și de oameni. Într-un interviu pentru presa moldovenească, co-fondatorul organizației obștești «Viitorul Verde», Vladimir Parnov, a comunicat că în rîu este foarte puțină apă pentru că se construiesc foarte multe baraje neautorizate care împiedică reproducerea peștelui și duce la înnămolirea rîului. În afară de aceasta, de-a lungul albiei, țăranii își sapă canale pentru a lua apă din Răut pentru a-și uda grădinile și livezile. În aceste iazuri mici, pe timp de caniculă, evaporarea apei se produce mult mai repede decît nemijlocit în Răut. Respectiv, în rîu revine foarte puțină apă. Printr-o atare dramă trec aproape toate rîurile din Moldova. În special cele care alimentează Nistrul — rîul de importanță strategică al țării.

Altceva nu ne este sortit

Cum soluționează problema păstrării rîurilor și asigurarea cu apă Guvernul Moldovei? Absolut invers.

La mijlocul lunii mai, Guvernul a aprobat o dispoziție care prevede amendamente la un șir de acte legislative, inclusiv, la Legea Apelor. Acum, producătorii agricoli vor obține mai ușor acces la apă în scop de irigare. Ecologiștii vorbesc despre înnămolire, secare și dispariție totală a rîurilor, iar Guvernul nostru vinde dreptul de a amplasa instalații mobile pe rîuri și rezervoare pentru admisia apei, lucru anterior interzis. În acest fel, Guvernul vrea chipurile să vină în ajutorul producătorilor agricoli să rezolve problema irigării.

În realitate, însă, tinde să acopere găurile în buget din contul comercializării legalizate a apelor din rîuri. În acest scop, s-a redus numărul documentelor necesare pentru a obține permisiunea de utilizare a apei pentru irigare, iar toate permisiunile de rigoare trebuie să fie eliberate în termen maxim de 30 de zile. Grăbiți-vă, spre sfîrșitul verii ar putea să nu mai ajungă apă.

Însuși premierul Filip, cu sentimentul datoriei îndeplinite, a declarat că «toți în Moldova trebuie să înțeleagă că rezervoarele de apă servesc, în primul rînd, drept surse pentru irigare și abia după — pentru creșterea peștelui și altele». Ce «altele», domnule Filip? Altceva nu ne este sortit.

Evident, montarea sistemelor de irigare ar putea, într-o oarecare măsură să susțină producătorii moldoveni. Dar lucrurile nu trebuie să înceapă de aici. Pentru început, trebuiesc curățate albiile rîurilor, restabilite. Rîurile necesită a fi reanimate și abia după asta — utilizată apa lor pentru irigare. Iată care este abordarea corectă în soluționarea problemei, dar care impune cheltuieli mari din partea statului. Iar statului, în figura actualelor autorități, nu-i este convenabil să investească bani, ci să-i colecteze din contul rîurilor pe cale de dispariție.

Poate că și producătorii agricoli ar trebui să-și pună această problemă. Ce sens are construcția sistemelor de irigare pe albia rîurilor care, în cîțiva ani, vor dispărea de pe harta acvatică a Moldovei? Și în general, se merită oare de participat în această crimă în masă împotriva resurselor de apă?

Ana Vetrovaскачать dle 10.6фильмы бесплатно
Рейтинг статьи: