Moldova declară rasismului «Nu!»
РУС. MOLD.
» » Moldova declară rasismului «Nu!»

Moldova declară rasismului «Nu!»

25-03-2016, 12:24
Viziuni: 1 328
  
Versiunea de tipar   
Moldova declară rasismului «Nu!»Ina Şupac: «Astăzi, puterea face tot posibilul ca să dezbine societatea moldovenească».


În fiecare an, pe 21 martie, este marcată Ziua Mondială a luptei pentru lichidarea discriminării rasiale. Respectiva dată a fost instituită în anul  1966 de către Adunarea Generală a ONU în memoria jertfelor tragicelor evenimente din anul 1960, cînd, în timpul unei demonstraţii paşnice împotriva legilor privind paşaportizarea obligatorie a africanilor, adoptată de regimul aparteidului, poliţia din Republica Sud-Africană a omorît 69 de oameni. 

 

Uniunea Comunistă a Tineretului din Moldova, împreună cu organizaţia de apărare a drepturilor omului FEMIDA, precum şi cu un şir de organizaţii nonguvernamentale, au desfăşurat o masă rotundă consacrată Zilei Mondiale a luptei pentru lichidarea discriminării rasiale. Scopul acestei mese rotunde a fost de a elucida formele de discriminare în Republica Moldova, manifestarea lor şi metodele de combatere a acestora. În luările lor de cuvînt, participanţii la această manifestare au vorbit despre cazuri concrete de discriminare în societatea moldovenească de astăzi.

 

Lupta pentru autoidentitate


După cum a remarcat Petru Bordeianu, reprezentant al organizaţiei «Moldova Tînără», românizarea cetăţenilor Moldovei reprezintă un element de discriminare a societăţii moldoveneşti. Şi acest proces a început nu ieri şi nu odată cu venirea la conducerea ţării a actualei guvernări. Acest proces a început cu cîteva secole în urmă. Una din cele mai tragice pagini ale istoriei noastre este anexarea Basarabiei la România în anul 1918.

 

Politica de cotropire dusă de statul vecin nu a încetat nici pînă în zilele noastre. S-au schimbat doar metodele de luptă. Dacă atunci ei au încercat să cucerească pămînturile noastre cu ajutorul militarilor, astăzi influenţează tineretul, zombîndu-l prin predarea în şcoli a «Istoriei românilor».

 

Raportorul a menţionat că, pentru Moldova, cei mai progresivi ani în plan cultural, civilizator şi politic au fost 2001-2009, cînd la guvernarea ţării s-a aflat Partidul Comunişttilor. Respectiva perioadă de timp a demonstrat că poporul moldav este capabil să trăiască în pace şi armonie. Pe cînd astăzi din nou este aţîţată vrajba interetnică. Şi aceste tendinţe sunt foarte periculoase pentru societatea moldavă.

 

Omul trebuie să rămînă om


Preşedintele organizaţiei tineretului armean din Moldova, Arsen Saruhanean, a vorbit în cadrul mesei rotunde despre discriminarea rasială prin prisma genocidului armenilor. Atentatul asupra egalităţii, în orice formă ar fi făcut acesta, a subliniat invitatul manifestării, şi împotriva oricui ar fi îndreptat, dacă este acceptat de societate şi de stat, ţn ultimă instanţă, conduce la decăderea societăţii şi a statului.


După cum a menţionat Arsen Saruhanean, armenii care nu locuiesc în patria lor se confruntă cu probleme la angajarea lor în cîmpul muncii — patronii deseori se comportă incorect cu lucrătorii pe motiv de apartenenţă de rasă, de culoare a pielii, de provenienţă naţională sau etnică sau de confesiune.

 

Dreptul la apărare


Şi persoanele de provenienţă africană se confruntă cu anumite dificultăţi în teritoriul Moldovei de astăzi. Despre drepturile acestei categorii a populaţiei a vorbit reprezentanta comunităţii originarilor din ţările afro-asiatice,Tezera Abebe, al cărei tată a venit din Etiopia în cadrul schimburilor de programe culturale şi de instruire între fosta URSS şi un şir de ţări africane. Potrivit spuselor Terezei Abebe, destrămarea Uniunii Sovietice şi timpurile ce au urmat după declararea independenţei Moldovei s-au reflectat negativ asupra numărului şi componenţei grupurilor etnice.


 «Persoanele de provenienţă africană, care nu reuşiseră încă să se aranjeze şi care nu dispuneau de condiţiile necesare pentru a se integra, precum şi de o bază legislativă care le-ar fi apărat drepturile, pentru ca să poată rezista în faţa fenomenelor negative din societate, s-au văzut nevoite să plece grabnic din Moldova. La ziua de astăzi, în comunitatea noastră sunt puţin mai mult de o sută de originari din ţările Africii. Astăzi, noi ne confruntăm cu probleme de discriminare sistemică. Pentru noi, legile existente nu sunt suficiente, există necesitatea unor amendamente ale acestor legi, precum şi adoptarea unor legi mai eficiente», a subliniat Tereza Abebe.

 

E necesară o politică echilibrată


În anii existenţei sale ca stat suveran şi independent, Republica Moldova a acumulat o experienţă considerabilă în domeniul reglementării relaţiilor interetnice. Conform datelor Biroului Naţional de Statistică, la ziua de astăzi, în Moldova, alături de reprezentaţii etniei majoritare, locuiesc încă alte 120 de etnii. În perioada anilor 2001-2009, cînd la guvernarea ţării s-a aflat Partidul Comuniştilor, ţinîndu-se cont de caracterul polietnic al Moldovei, Guvernul a promovat în domeniul relaţiilor interetnice o politică echilibrată, orientată la păstrarea particularităţilor etnice, culturale, lingvistice şi religioase ale minorităţilor naţionale care locuiesc în teritoriul republicii. Dar astăzi, în ceea ce priveşte problema respectării drepturilor minorităţilor naţionale în ţara noastră, după cum a subliniat preşedintele organizaţiei obşteşti de apărare a drepturilor omului FEMIDA, jurista Alina Palii, vedem un cu totul alt tablou. «Ne confruntăm cu lezarea drepturilor cetăţenilor. Respectiva problemă nu trebuie să rămînă neobservată, asupra ei trebuie să atragem atenţia societăţii. Sunt convinsă că şi reprezentanţii multor ambasade ar participa la mese rotunde, forumuri şi alte forme de discuţii privind problema dată», a subliniat Alina Palii.

 

Problemele sunt aceleaşi pentru toţi


Conducătoarea fracţiunii parlamentare a PCRM, Ina Şupac, membru al comisiei parlamentare pentru drepturile omului, preşedinte al organizaţiei obşteşti de apărare a drepturilor omului «Moldova fără nazism», de asemenea a subliniat faptul că astăzi există probleme de încălcare a drepturilor omului şi în domeniul accesului la mass-media, şi în sfera educaţiei, şi în multe alte sfere. Printre scopurile şi sarcinile organizaţiei «Moldova fără nazism» e şi combaterea diferitelor forme de discriminare. Analizînd evenimentele care se produc în Moldova şi comparîndu-le cu experienţa, în primul rînd, a ţărilor europene, Ina Şupac a remarcat faptul că la noi multe structuri ale puterii activează în baza principiului «împarte şi stăpîneşte».


«Problemele de caracter social şi economic sunt unele şi aceleaşi pentru toate păturile societăţii moldoveneşti, indiferent de deosebirile lor exterioare şi interioare. Guvernarea astăzi face totul pentru ca oamenii să nu-şi poată soluţiona în comun problemele şi face tot posibilul ca să dezbine societatea. În plus, şi legislaţia ţării privind Codul penal şi Codul administrativ este imperfectă la capitolul pedeapsă pentru discriminare. Dar dacă oamenii se vor uni pentru a soluţiona aceste probleme şi vor începe «să facă presiuni» asupra autorităţilor, aceasta va aduce rezultatele scontate. În istorie există numeroase exemple de acest gen», a concluzionat Ina Şupac.

 

Marina Țurcan

 

скачать dle 10.6фильмы бесплатно
Рейтинг статьи: