Doar în comun

Anatolie Zagorodnîi: «Noi, comuniştii, ne împotrivim ideologiei de stat care diminuează Victoria asupra fascismului şi luptăm cu încercările de renaştere a ideologiei neonaziste, cu unionismul şi rusofobia»

Deputaţii fracţiunii PCRM participă activ la lucrările Adunării Inerparlamentare a CSI. Mai mult decît atît, ei fac parte din componenţa organelor de conducere ale comisiilor speciale ale AIP. Astfel, membrul Comisiei parlamentare pentru politică externă şi integrare europeană, conducătorul fracţiunii PCRM, Violeta Ivanov, anul acesta s-a aflat în fruntea Comisiei pentru politică agrară, resurse naturale şi ecologie din cadrul Adunării Inerparlamentare.

Iar toamna aceasta de acum Anatolie Zagorodnîi, deputat din fracţiunea PCRM, vicepreşedinte al Comisiei juridice, de numiri şi imunităţi a Parlamentului Moldovei, cu majoritatea de voturi a fost numit vicepreşedinte al Comisiei pentru probleme juridice a AIP a CSI.  În plus, dumnealui a participat la conferinţa internaţională din cadrul AIP, consacrată aniversării a 70-ea de la sfîrşitul celui de Al Doilea Război Mondial.

Mass-media liberală şi supusă puterii în mod intenţionat nu reflectă activitatea Partidului Comuniştilor, cu atît mai mult trec sub tăcere rezultatele activităţii deputaţilor comunişti la un nivel atît de înalt. Se vede că asta se întîmplă inclusiv din cauza debilităţii politice. Mai mult decît atît, se creează impresia că pe mijloacele de informare în masă din Moldova prin definiţie nu le interesează ceea ce se întîmplă în spaţiul CSI. Păcat, pentru că Moldova nu poate să rămînă la o parte de procesele care se desfăşoară în această regiune, iar CSI este un loc tradiţional şi în acelaşi timp cu perspectivă nu numai în plan social şi economic, ci şi politic.

Probleme dinafara cadrului 

În comentariul său pentru ziarul «Comunistul», Anatolie Zagorodnîi a subliniat importanţa programului de activitate al Comisiei permanente pentru probleme juridice a AIP a CSI. Astăzi, consideră dumnealui, dezvoltarea unui stat modern şi independent este imposibilă fără interacţiunea între ţări la nivel regional.

Iar spectrul problemelor actuale e larg. Şi, printre altele, multe din problemele ce se discută la Adunarea Interparlamentară ţin de unteresele, practic, ale tuturor ţărilor. În cadrul Comisiei cu probleme juridice se vorbeşte despre proiecte (deocamdată model) de legi ca «Despre îngrădirea drepturilor reale», «Cu privire la antreprenoriat», «Cu privire la arbitraj» sau, de exemplu, «Cu privire la investigarea parlamentară». Există proiecte de legi cu un conţinut mai îngust, de exemplu, din domeniul legislaţiei cu privire la bunuri imobile şi cadastru.

După cum a menţionat Anatolie Zagorodnîi, la ultima şedinţă a comisiei, care a avut loc în a doua jumătate a lunii octombrie, s-a reuşit să fie examinate şi propunerile cu privire la Planul-model de perspectivă al activităţii legislative în CSI în perioada anilor 2016-2020.

«Acum, în cadrul Adunării Interparlamentare se creează baze legislative trainice pentru dezvoltarea în perspectivă a ţărilor participante, pentru ca, prin eforturi comune şi în mod eficient, să fie implementate în practică mecanisme verificate. Şi Moldova participă nemijlocit la acest proces în mai multe direcţii, cum ar fi economia, politica, securitatea internă şi externă, politica socială, ecologia, migraţia etc. În faţa întregii comunităţi mondiale, precum şi în faţa fiecărei ţări în parte se află multe provocări. Nu întîmplător astăzi tot mai mulţi politicieni, experţi, politologi percep faptul că sferele de importanţă vitală au căpătat un caracter transnaţional. Economia este în mod direct legată de politică, şi invers. Sistemele migraţionale, problemele protecţiei sociale a populaţiei de asemenea sunt dictate de politica pe care o promovează ţările dintr-o regiune sau alta. A lupta cu aceste provocări în cadrul CSI este posibil, însă e nevoie de a lupta în comun. Cu atît mai mult cu cît există decizii şi soluţii concrete».

Istoria nu se rescrie

Încercările de a rescrie istoria, falsificarea făţişă şi îndreptăţirea fascismului, precum şi denigrarea faptei eroice a ostaşului sovietic în Marele Război pentru Apărarea Patriei şi în Al Doilea Război Mondial, creşterea spiritului naţionalist, discriminarea după criteriul naţional, xenofobia — iată pericolele care pentru multe ţări devin o realitate. Ele necesită o ripostă drastică nu numai în ţările CSI, ci şi în toată Europa modernă.

La conferinţa internaţională au fost puse în discuţie inclusiv aceste subiecte — «Lecţiile celui de Al Doilea Război Mondial: opinie din secolul XXI», «Probleme actuale ale păcii şi stabilităţii în Eurasia» — consacrată aniversării a 70-ea de la sfîrşitul celui de Al Doilea Război Mondial, care s-au desfăşurat în luna octombrie la Sankt-Peterburg la cartierul general al Adunării Interparlamentare a CSI.

Potrivit spuselor celui care a participat la acest forum, Anatolie Zagorodnîi, la lucrările conferinţei au participat parlamentari, reprezentanţi ai organelor puterii executive, ai unor organizaţii internaţionale şi instituţii ştiinţifice din ţările continentului eurasiatic, precum şi din Austria, Bulgaria, Grecia, Italia, Letonia, Franţa, Cehia, Elveţia.

 «Au trecut doar 70 de ani din ziua Marii Victorii asupra fascismului, iar lumea din nou s-a pomenit în faţa pericolului creşterii urii, agresivităţii, intoleranţei. Şi, spre marele nostru regret, exemple există multe atît în UE, cît şi în spaţiul CSI. Astăzi multe ţări de acum conştientizează faptul că este necesară elaborarea unei noi arhitecturi de securitate, cu luarea în considerare a situaţiei reale», a subliniat Anatolie Zagorodnîi.

În raportul său la această conferinţă internaţională, deputatul PCRM a subliniat că «astăzi Moldova este condusă de oameni care nu se consideră pe sine învingători în acel îngrozitor război, care împing Moldova în prăpastia uitării trecutului. Astăzi în coaliţia de la guvernare sunt oameni care ar distruge cu mare plăcere memorialele consacrate slavei militare şi ar înălţa în locul lor monumente unui acolit al lui Hitler, mareşalul romвn Ion Antonescu, care, pe lîngă altele, a fost ideologul chestiunii evreieşti. Unele dintre partidele ce astăzi se află la cîrma ţării în tot felul diminuează importanţa zilei de 9 Mai şi-i umilesc pe veteranii Armatei Roşii».

El a amintit participanţilor la conferinţă datorită eforturilor cui s-a stabilit în Moldova actuala putere: «Chiar şi cei care se poziţioneaţă pe sine ca forţe opoziţioniste, în primul rînd Partidul Socialiştilor, la timpul lor şi-au dat voturile pentru alegerea preşedintelui RM Timofti — un adept făţiş al unionismului».

În condiţiile de război al unor reprezentanţi ai puterii cu trecutul Moldovei, inclusiv cel din anii sovietici, astăzi doar Partidul Comuniştilor din Republica Moldova rămîne unica forţă politică ce luptă pentru păstrarea memoriei Marelui Război pentru Apărarea Patriei.

«Noi ne confruntăm cu o ideologie de stat de diminuare a Victoriei şi luptăm cu încercările renaşterii ideologiei neonaziste, cu unionismul şi rusofobia. În pofida tuturor dificultăţilor, pe 27 februarie anul curent, din iniţiativa fracţiunii PCRM, Parlamentul a luat decizia de a declara 2015 An al Veteranilor. Decizia a fost luată nu din interese politice sau de partid. Această decizie a fost luată în semn de profundă recunoştinţă pentru eroismul şi bărbăţia manifestate de veteranii statelor noastre, atunci cetăţeni ai uneia şi aceleaşi ţări. Mai mult decît atît, prin respectiva decizie s-a reuşit acordarea unui şir de înlesniri veteranilor, menite să le îmbunătăţească situaţia economică şi socială», a subliniat Anatolie Zagorodnîi.

Împotriva acestei iniţiative legislative în Parlament s-au pronunţat două fracţiuni — a Partidului Liberal, ceea ce nu e de mirare, deoarece reprezentanţii anume ai acestui partid se consideră pe sine învinşi în cel de Al Doilea Război Mondial. Dar pentru aceeaşi iniţiativă nu şi-au dat voturile şi eprezentanţii fracţiunii socialiştilor în Parlament, ceea ce a trezit o mare rezonanţă în societatea noastră.

Lecţiile războiului

Anatolie Zagorodnîi a declarat că «şi Moldova şi-a adus contribuţia în Victoria asupra fascismului: în rîndurile Armatei Roşii au luptat 400 mii de compatrioţi de-ai noştri, faptele eroice ale 250 mii din ei au fost distinse cu decoraţii, 19 originari din Moldova s-au învrednicit de tit­lul de Erou al Uniunii Sovietice.

Pentru libertatea pămîntului moldovenesc şi-au jertfit viaţa mai mult de 70 mii de soldaţi şi ofiţeri ai Armatei Sovietice, pentru faptele eroice în luptele cu fasciştii pe teritoriul Moldovei la 167 de ostaşi de 13 naţionalităţi li s-a conferit titlul de Erou al Uniunii Sovietice. Căutarea şi reînhumarea celor căzuţi continuă pînă astăzi».

PCRM le oferă veteranilor de război un sprijin permanent. Dar în anul sărbătoririi celor 70 de ani trecuţi de la cucerirea Victoriei, comuniştii din Moldova au reuşit să organizeze un şir de acţiuni consacrate acestei mari date. Festivaluri, mese de binefacere, întîlniri ale prietenilor de pe front, ajutor oferit veteranilor la locul de trai — iată doar o parte din acestea.

În mod tradiţional, la 8 mai, în capitala ţării şi în multe raioane din republică comsomoliştii şi părtaşii lor au aprins 1 mie 418 lumînări — în memoria fiecărei zile de război, în memoria ostaşilor căzuţi pe fronturi, în memoria Marii Fapte Eroice.

Pe 9 Mai, de acum al şaselea an la rînd, oraşele republicii devin roşii, inundate de flori şi drapele aleVictoriei — la Chişinău, Bălţi, Comrat şi în alte oraşe s-au desfăşurat Marşuri ale Victoriei, precum şi o acţiune cu genericul «Regimentul nemuritor». Cea mai impunătoare paradă a avut loc în capitala republicii, sub conducerea Partidului Comuniştilor din Republica Moldova, condus de cel de al treilea preşedinte al ţării, Vladimir Voronin. Sub drapelele Victoriei s-au adunat mai mult de 80 mii de oameni.

O dată deosebită în istoria Moldovei a fost şi va fi ziua de 24 august — ziua eliberării republicii de sub ocupaţia germano-romînă. În această zi, o delegaţie reprezentativă a vizitat Complexul Memorial «Capul de Pod Şerpeni» de pe malul Nistrului.

După cum a subliniat la conferinţa internaţională Anatolie Zagorodnîi, «Capul de Pod Şerpeni» a fost inaugurat în anul 2004 din iniţiativa celui de-al treilea preşedinte al Moldovei, liderul PCRM, Vladimir Voronin.

Şi acest complex este unicul memorial consacrat Marelui Război pentru Apărarea Patriei, construit după declararea independenţei Moldovei. PCRM în permanenţă desfăşoară o muncă activă în mijlocul generaţiei în creştere. În comun cu organizaţia «Lumea fără nazism», activiştii organizează în­tîlniri ale tineretului cu veteranii, mese rotunde şi lecţii tematice.