Comuniştii propun să fie instalată o placă comemorativă în memoria lui Iurii Gagarin

În legătură cu împlinirea a 55 de ani din ziua zborului primului om în cosmos şi a 50 de ani de la vizita la Chişinău a primului cosmonaut din lume, fracţiunea PCRM în Consiliul Municipal propune să fie inaugurată o placă comemorativă în memoria lui Iurii Gagarin pe faţada edificiului Institutului de Industrie Alimentară de pe bulevardul Gagarin.

Iurii Alexeevici Gagarin e pilot-cosmonaut al URSS, Erou al Uniunii Sovietice, cavaler al multor decoraţii din multe state, cetăţean de onoare a numeroase oraşe de pe mai multe continente. În ziua de 12 aprilie 1961, a devenit primul om din istoria mondială care a săvîrşit un zbor în spaţiul cosmic. Racheta-purtătoare „Восток”  şi nava „Восток-1”, la bordul căreia se afla Gagarin, a fost lansată de pe cosmodromul Baiconur. Făcînd un înconjur al pămîntului, la 10:55:34, la al 108-lea minut de zbor, Gagarin a aterizat cu succes în regiunea Saratov, în apropierea oraşului Enghels. Începînd cu 12 aprilie 1962, ziua zborului lui Gagarin în cosmos a fost declarată în URSS sărbătoare oficială – Ziua Cosmonauticii.

Primul zbor în cosmos a trezit un mare interes în întreaga lume, iat însuşi Iurii Gagarin a devenit ambasador  al Misiunii Păcii, vizitînd Cehoslovacia, Bulgaria, Finlanda, Anglia (unde s-a întîlnit cu prim-ministrul  Harold Macmillan şi regina Elizaveta a II-a. În pofida etichetei, regina s-a fotografiat – ca să aibă amintire! – cu cosmonautul, motivîndu-şi neaşteptatul gest prin faptul că îl consideră pe acesta nu om pămîntesc, ci om ceresc), apoi Egipet, Polonia, Cuba, Brazilia, insula Kurasao, Canada, Islanda, Ungaria, India, Ceylon (acum Sri-Lanka)), Afganistan, Franţa (unde a participat la al XIV-lea congres al astronauţilor). La invitaţii ale guvernelor străine şi ale organizaţiilor obşteşti, Iurii Gagarin a vizitat circa 30 de ţări.

În cinstea primului cosmonaut, au fost numite multe străzi şi bulevarde în multe oraşe din întreaga lume. La 12 aprilie 1961, după încheierea zborului lui Iurii Gagarin în cosmos, Comitetul Executiv al Sovietului de deputaţi ai oamenilor muncii din Chişinău s-a întrunit la o adunare extraordinară, la care s-a decis ca bulevardul Munceşti să fie redenumit bulevardul Gagarin. Chişinăul a devenit primul oraş în care a apărut o stradă cu numele primului cosmonaut al Pămîntului.

Primul cosmonaut al Pământului, Iurii Gagarin, a vizitat RSS Moldovenească în zilele de 8-10 octombrie 1966, cînd Chişinăul îşi sărbătorea 500 de ani de la întemeierea sa. În timpul celor trei zile de aflare în Moldova, Gagarin a săvîrşit un mini-turneu prin şcoli, a fost la Universitatea de Stat, la adunarea festivă consacrată aniversării de 500 de ani a Chişinăului, a văzut viile colhozului „Biruinţa”, a luat parte la o manifestaţie festivă, la care s-au adunat peste 20 mii de oameni, a depus flori la mormîntul Ostaşului Necunoscut, a pus prima piatră în fundamentul Centrului de Tineret (care, ulterior, a început să-i poarte numele, dar care în prezent e distrus), a inaugurat Alea Prieteniei în scuarul din sectorul Rîşcani şi a sădit acolo un copac de arţar, încă un copac a sădit în Parcul „Puşkin” (mult rimp, pe acesta era agăţată o tăbliţă cu inscripţia:”Acest copac este sădit de Iurii Alexeevici Gagarin, pilot-cosmonaut, Erou al Uniunii Sovietice), a vizitat şi beciurile de la Cricova.

Moldova şi-a adus şi ea contribuţia la cucerirea cosmosului: Institutul de Industrie Alimentară din Moldova elabora reţete, iar fabrica de conserve de la Soroca producea produse alimentare pentru cosmonauţi.

Serviciul de presă al PCRM