Rusia — prieten, partener, tovarăş

S-au împlinit 14 ani de la intrarea în vigoare a acordului de bază înre Republica Moldova şi Federaţia Rusă

Denumirea oficială a documentului — Acordul de prietenie şi colaborare.

Însă, în realitate, acesta este anume un acord de bază care determină relaţiile bilaterale dintre ţările noastre atît pentru primii zece ani, cît şi pentru perioada ulterioară, inclusiv, în mare măsură, şi în perioada de faţă.

Fără exagerare, acordul cu pricina a devenit istoric pentru Moldova, fiind baza renaşterii acesteia — atunci în 2002; iar astăzi aproape că este ultimul colac de salvare (din punct de vedere geopolitic) pentru statalitatea moldovenească.

Acordul de prietenie şi colaborare dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă a intrat în vigoare pe 13 mai 2002. Documentul a fost semnat pe 19 noiembrie 2001 de către preşedinţii Moldovei şi Rusiei — Vladimir Voronin şi Vladimir Putin. De altfel, meritul încheierii acestui acord aparţine anume lui Voronin şi Putin — acest lucru trebuie de subliniat în legătură cu variantele de interpretare ale Acordului, circumstanţele semnării acestuia, care apar în ultimii ani.

Ţinînd cont de actualele poziţii de conjunctură, mulţi comentatori moldoveni, care-şi justifică, în acest fel, propriul angajament politic, preferă să-şi exprime viziunile asupra încheierii principalului document politic dintre Republica Moldova şi Rusia în baza faptului că, chipurile, pregătirea şi elaborarea acestui document, pînă la semnarea lui, a început încă la mijlocul anilor 90. Şi de aceea, comuniştii, care au venit la guvernare în aprilie 2001, nu trebuiau decît să termine, în acest plan, ceea ce au făcut predecesorii lor.

O atare interpretare nu are nimic comun cu realitatea factologică şi nici cu sarcinile formulate de conducerea ţării noastre în perioada de pînă la accederea PCRM la guvernare şi după. Confirmarea acestui fapt o avem dacă comparăm timpul folosit în procesul de negocieri. Circa şase ani de zile s-au dus negocieri cu privire la încheierea unui asemenea acord pînă la venirea comuniştilor, iar noua putere, asigurată de Partidul Comuniştilor, a avut nevoie de circa jumătate de an pentru ca respectivul acord atotcuprinzător cu Federaţia Rusă să fie încheiat. Însăşi contrapunerea acestor perioade indică asupra interesului insuficient vădit pentru încheierea unui asemenea document de către autorităţile de pînă la comunişti, dar şi asupra importanţei sporite acordate acestui document de către Partidul Comuniştilor care a acces la guvernare.

* * *

Un moment principial: după venirea la putere în 2001, Partidul Comuniştilor nu şi-a propus realizarea sarcinilor programului de guvernare în funcţie de simpatia partenerilor externi. Oricare parteneri. Iar unii parteneri externi au perceput această poziţie cu rigiditate, ceea ce le este caracteristic. Este bine cunoscut faptul devenit, deja, carismatic, despre refuzul FMI de a colabora cu guvernarea comunistă, dar şi despre depăşirea cu succes a unui atare conflict de către puterea comunistă din Moldova.

Atunci cînd, convingîndu-se de eficienţa guvernării ţării de către comunişti, Fondul Monetar Internaţional personal a venit cu iniţiativa de a deveni partener al ţării noastre. Evident, acceptînd condiţiile noastre. Atunci, unul dintre principalii piloni în depăşirea crizei profunde, în care se îneca Moldova încă din perioada destrămării URSS, a fost anume Acordul de prietenie şi colaborare cu Rusia — însă, care a fost încheiat nu în condiţiile cedărilor absolute, ci, reieşind din principiile parteneriatului egal. Spre onoarea Federaţiei Ruse, conducerea ei, este necesar de a sublinia, că anume abordarea egală, nu înrobitoare a fost adoptată de această putere şi liderii ei cu respect deosebit. Acesta este stilul Rusiei şi a preşedintelui acestei ţări — Vladimir Putin!

Fiind o putere geopolitică incontestabilă, Rusia a recunoscut dreptul statului Republica Moldova la asigurarea propriilor interese, cu atît mai mult că acestea corespundeau relaţiilor istorice a ţărilor noastre. Această circumstanţă evidentă — în pofida actualelor interpretări de conjunctură — a dominat în perioada discuţiilor dintre preşedintele Republicii Moldova Vladimir Voronin şi conducerea de vîrf a Rusiei.

Obiectiv vorbind, relaţiile subiective dintre liderii statelor joacă un rol imens în relaţiile interstatale. Iar Republica Moldova nu a cunoscut o altă perioadă de prosperitate a relaţiilor moldo-ruse ca în perioada guvernării PCRM, atunci cînd şeful statului era Vladimir Voronin. Acest fapt a fost recunoscut atît de preşedintele Moldovei Vladimir Voronin, cît şi de preşedintele Federaţiei Ruse — Vladimir Putin.

* * *

În continuare, urmează doar fragmente separate din informaţiile oficiale legate de semnarea Acordului de prietenie şi colaborare dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă.

«Preşedintele Rusiei a declarat că, din momentul alegerii noului Preşedinte al Moldovei, în aprilie anul curent (2001 — nota red.)în relaţiile moldo-ruse au avut loc multe evoluţii pozitive. În această perioadă, schimbul comercial de mărfuri între ţările noastre a sporit cu 15 %, se atestă o dinamică pozitivă în alte sfere de activitate. Deşi situaţia economică în Moldova rămîne, încă, destul de complicată», a spus Vladimir Putin. «Situaţia începe, deja, să se redreseze, în special, sunt soluţionate probleme de ordin social, sunt majorate pensiile», anunţa portalul kremlin.ru.

Din discursul lui Vladimir Putin în cadrul conferinţei de presă comune cu preşedintele Moldovei, Vladimir Voronin: «Doar acum s-a încheiat întîlnirea noastră cu preşedintele Moldovei, Vladimir Nicolaevici Voronin. Principalul rezultat al întrevederii — semnarea Acordului politic de bază de prietenie şi colaborare între Federaţia Rusă şi Republica Moldova.

În acest document de bază sunt reflectate scopurile şi principiile de bază ale parteneriatului strategic între ţările noastre într-o nouă epocă. Am consolidat, la modul serios, fundamentul juridic al relaţiilor politice, economice şi culturale în creştere la toate nivelurile. Acest fapt se referă, inclusiv, la dezvoltarea relaţiilor între regiuni. Aceasta este o bază bună pentru colaborare în aspect regional.

Noi am încheiat acest Acord în numele muncii creatoare coerente comune; scopul prioritar — de a creşte calitatea nivelului de viaţă a cetăţenilor Moldovei şi Federaţiei Ruse, de a asigura pacea, securitatea şi prosperitatea popoarelor noastre.

Suntem absolut convinşi că Acordul va contribui şi la soluţionarea problemei transnistrene, cu atît mai mult că o prevedere corespunzătoare cu privire la reglementarea politică a acestei probleme, este inclusă în preambulul documentului.

Acordul de prietenie şi colaborare dintre Rusia şi Moldova — este exemplul partenerilor egali, relaţiilor respectuoase dintre două state suverane. Ţările noastre recunosc prioritatea drepturilor şi libertăţilor democratice, a valorilor şi idealurilor unei lumi civilizate nu doar la nivel de declaraţii — noi, deja, astăzi, ne aducem contribuţia reală la formarea relaţiilor internaţionale corecte în secolul XXI.

Permiteţi-mi să spun cîteva cuvinte despre alte aspecte ale activităţii noastre de astăzi. Am examinat un spectru larg al problemelor bilaterale şi cele legate de politica externă. Am remarcat cu satisfacţie că poziţiile noastre, pe marginea tuturor subiectelor abordate, fie că sunt apropiate, fie că aproape coincid — cum se spune în asemenea cazuri. Acest lucru se referă, inclusiv, şi la asemenea probleme globale serioase cum ar fi contracararea terorismului şi extremismului internaţional, combaterea criminalităţii transnaţionale, necesitatea de a spori rolul ONU.

Evident, a fost abordată şi problema reglementării conflictului transnistrean, de altfel, noi am discutat această chestiune atît în componenţă restrînsă cu preşedintele Republicii Moldova, cît şi în componenţă extinsă. La acest capitol ne-am străduit să evaluăm pe cît se poate de obiectiv şi exhaustiv situaţia. Considerăm că, în primul rînd, este necesar de a continua procesul de negocieri în formatul existent, totodată, problemele apărute pe parcurs nu trebuie să întrerupă lucrul pe marginea problemelor politice cheie în procesul de reglementare.

Trebuie să aplicăm în deplină măsură mecanismele, deja, testate şi amînate, dar şi canalele de comunicare pentru stabilirea unui dialog politic constructiv între Chişinău şi Tiraspol.

La final vreau să remarc că noi vedem viitorul parteneriatului ruso-moldovenesc cu mare optimism, iar o atare viziune nu este întîmplătoare; la bază stă şi experienţa istorică pozitivă şi tendinţele contemporane, aspiraţiile popoarelor noastre la interacţiune activă şi multilaterală».

Din discursul președintelui Vladimir Voronin în cadrul aceleiaşi conferinţe de presă: «Mă alătur la cele spuse de Preşedintele Federaţiei Ruse în ceea ce priveşte importanţa înaltă a acestei vizite şi semnarea Acordului. În discursul său, Vladimir Vladimirovici a formulat, deja, aspectele de bază şi direcţiile de colaborare între ţările noastre, de asemenea, a determinat priorităţile evoluţiei ulterioare a relaţiilor noastre. Sunt profund convins că întrevederea noastră de astăzi deschide o etapă calitativ nouă în relaţiilor dintre Moldova şi Rusia. Cursul de dezvoltare strategică, adoptat de ţările noastre, a primit, deja, astăzi, baza juridică necesară. Documentul prevede dezvoltarea colaborării bilaterale în diverse domenii — politic, economic, diplomatic, juridic, ştiinţifico-tehnic.

Noi vedem Rusia în calitate de garant al procesului de reglementare politică a problemei transnistrene. Mă voi folosi de ocazie şi voi remarca că noi apreciem poziţia Rusiei în acest proces, potrivit căreia, reglementarea este posibilă doar în baza principiilor integrităţii teritoriale şi suveranităţii Republicii Moldova. Pentru noi, această poziţie a Rusiei este deosebit de importantă.

Am fixat în acest Acord un aspect deosebit de important, care confirmă dreptul cetăţenilor noştri la libera alegere a limbii de comunicare, dreptul la educaţie şi studii în corespundere cu standardele internaţionale. Vreau să remarc că în legătură cu această chestiune, conducerea republicii a făcut, deja, paşi concreţi».

Iurii Dzeatcovschi 

(Continuarea — în următoarea ediţie a Ziarului «Comunistul».)