Ziua Academiei de Ştiinţe a Moldovei a fost marcată cam aşa cum zice spusa «Ţara piere de tătari, iar noi bem cu lăutari»
Ce reprezintă
la ziua de astăzi Academia de Ştiinţe a Moldovei? Instituţia
este preocupată de treburi ce corespund profilului ei, altfel spus, dezvoltă
ştiinţa fundamentală?
Răspunsul este negativ. «Ştiinţe fundamentale, zici? Ha-ha!» ar fi rîs
tovarăşul Suhov. Deşi aici nu e nimic de rîs. Pentru că nu de ştiinţe fundamentale,
ci nici măcar de ştiinţe aplicate nu miroase în «acomedia» noastră. Împărţire
de bani bugetari şi scandaluri corupte legate de activitatea conducerii ei —
iată care sunt realizările din ultimii ani ale acestei instituţii.
De fapt, am greşit
un pic. O importantă «realizare» a ei a devenit propunerea de a demola
monumentul consacrat eliberării Moldovei de ocupanţii germano-fascişti, situat
chiar în faţa intrării principale a edificiului academiei, şi amplasarea în
locul acestuia a unui monument consacrat limbii române — o construcţie lipsită
de gust, proiectată de un puţin cunoscut arhitect român. Dar, în schimb, cu o
bună perspectivă de alocare pentru construcţia lui a unor mijloace bugetare
atît de către Moldova, cît şi de către România. Şi anume aceşti bani i-au interesat cel mai mult pe domnii
academicieni.
Printre altele,
cine sunt ei, aceşti academicieni? În ultimul timp, rîndurile lor s-au
completat. În componenţa Academiei au fost incluşi asemenea titani gînditori ca
vicepreşedintele PLDM, Grigori Belostecinic, ex-ministrul Sănătăţii, Vladimir Hotineanu, al cărui nume este legat nu doar de scandaluri de corupţie,
deputatul liberal-reformator Ion Hadîrcă şi faimosul adversar al căsniciilor
mixte, Nicolae Dabija.
Actuala sărbătoare
marcată cu ocazia Zilei Academiei de Ştiinţe poate fi comparată cu situaţia
despre care ne vorbeşte cunoscuta zicală «Ţara piere de tătari, iar noi bem cu
lăutari». La marcarea ei au fost invitaţi trei foşti preşedinţi ai ţării
noastre — Mircea Snegur, Petru Lucinschi şi Nicolae Timofti. Selectarea lor e foarte curioasă:
cel dintîi a dezlănţuit un război fratricid, al doilea a organizat jefuirea
statului, făcîndu-şi faimă cu flecăreală şi vorbăraie goală, iar al treilea în
general e un nimeni — un manechin, o raţă mută. Unicul preşedinte care
într-adevărt a făcut multe lucruri de folos pentru ţară — Vladimir Voronin — nu
s-a mînjit cu prezenţa sa alături de ei.
Fotografiile de la locul evenimentului
amintesc ceva de mijloc între programul «Смак» şi o adunare a ipocriţilor.
Foştii conducători de stat au îmbrăcat şorţuri şi au pornit să se întreacă la
făcut plăcinte cu brînză. O competiţie nemaipomenit de interesantă! Şi,
principalul, legată nemijlocit de Ziua Academiei de Ştiinţe.
Foarte probabil că,
dacă de jur împrejur nu ar fi fost camere foto şi de luat vederi, domnul
Lucinschi ar fi furat jumătate din brînza nu numai pentru plăcinta lui, dar şi
din cea pentru plăcintele «prietenilor».
Mai tîrziu, Nicolae Timofti
s-a întrecut la făcut mămăligă împreună cu preşedintele AMN, Gheorghe Duca. Şi în această competiţie
nimeni nu a fost învingător. Cum se spune, a învins prietenia. Şi, bineînţeles,
ştiinţa moldovenească.
Eugeniu Marian
скачать dle 10.6фильмы бесплатно