Conform analizelor a eșuat

Fără îndoială, a doua jumătate a zilei de miercuri, 26 octombrie, a fost infernală pentru speechwriterii Partidului Democrat

În textele declaraţiilor oficiale urmau sa fie încrucişate lucruri incrucişabile, sa fie justificate lucruri nejustificabile, să fie încropite dintr-un fel de ciorba-lungă de la care pute de la o poştă nişte declaraţii pasabile ale stăpânilor.

A ieșit nu foarte bine, dar vinovați de acest lucru nu sunt nici pe departe muncitorii la negru pe linia scrierii în PD. De vină este istoria cu frînghia pe care cît de mult n-ai răsuci-o… Istora despre vagabondul, care a ieșit în lume și a dorit să fie zeul mării și să aibă la îndemînă peștișorul de aur.

Toată acea resursă unicala — atît pe plan administrativ cît și pe plan financiar, or în planul de acumulare a materialelor compromițătoare, în care s-a transformat, în ultimii ani, Partidul Democrat din Moldova, cu filiale nepartinice pe alocuri chiar criminale, a fost aruncată pentru salvarea și purificarea unui singur om, care ocupă funcția modestă de «coordonator al coaliției de guvernare» pe care o combină cu altă funcție — vicepreședinte al PDM…

Au fost puși în funcțiune cumetrii și finii, foarte mulți la număr, au fost cheltuite sume nebune pentru călătorii fără sens, dar și pentru remunerarea lobby-știlor avari și cu sînge rece de peste ocean sau europeni și chiar de peste Prut… Au fost sacrificați «mieii» rezervați din timp — de la partenerii în procesul de uzurpare a puterii, pînă la judecători «de spălătură» și , în principiu, alți cîțiva proști…

Nu a trecut. De aceea, miercuri, poporului Moldovei i s-a spus: scuzați, noi votăm pentru crapul cu privire sălbatică. Grație căreia, înaintea examenelor de BAC, absolventele de liceu au fost intimidate de idioți cu ecusoane «securitatea în combaterea copierii răspunsurilor la examen»; grație căreia au fost închise/optimizate — «la ce bun să fim modești!» — cîteva zeci de școli și grădinițe rurale; tot cu suportul ei ministerial — tacit sau oral — s-a spălat un miliard de euro din sistemul bancar, unde mai pui că și aeroportul profitabil a fost înstrăinat…

Miercuri, principalii democrați au spus poporului că anume ea este «cea potrivită». Deci, așa chipurile consideră acum PDM. Iar cel care era, cum se zice, motorul PDM-ului (putem chiar nici să nu specificăm numele lui — este un cadavru doar) — el nu trage. Apropo, cel care este motorul (adică cadavrul), el însuși a spus acest lucru.

* * *

Acest lucru a fost prezentat ca și un know how politic moldovenesc. În linii generale, a și arătat de altfel, ca «know-how».

Absolut «în stil democratic»: «Priviți, turmă, noi nu vă propunem un simplu nonsens, ci versiunea lui completă.Cum se spune, Sandec de luna mai. Pentru că noi scontăm pe calitățile voastre comestibile, pentru că mai sus de stomac, cel mai probabil, nu aveți convoluții cerebrale, nu trebuie să aveți și nici nu puteți să aveți». Ei, și așa mai departe…

«Din barei motive» alături de candidatul condamnat să fie subiect de bancuri (chiar și în acest sens cu prefixul «ex»), căruia, pe viață nu-i este sortit să devină cineva la modul serios, păi iată alături de el, în timpul conferinței de miercuri, a stat anume acea persoană discutată în Moldova, personajul cu vechea pretenție de a se face zeul mării — Vlad (Vladimir) Plahotniuc (Ulinici) ș.a.m.d. Așa cum se mira înțelept una dintre colege, «dar Plahotniuc ce făcea acolo? Ținea pistolul sub masă ca Lupu să nu se răzgîndească?»…

Jurnalista avea toate motivele să-și pună asemenea întrebări în legătură cu această situație, deoarece, pentru Marian Lupu, chiar și o sugerare despre imposibilitatea de a ocupa funcția de președinte este insuportabilă, iar o constatare în plus a acestei imposibilități, inevitabil, îi poate provoca o criză profundă. Plahotniuc, însă, a participat la conferința de presă nu din această cauză veselă.

* * *

S-au spus (de pe hîrtie) următoarele. Chipurile, Partidul Democrat a devenit principala formațiune care poate menține Republica Moldova pe calea integrării europene… Grație campaniei desfășurate de PDM a crescut, chipurile, interesul oamenilor și dorința lor pentru ca țara noastră să se apropie și mai mult de Uniunea Europeană… În legătură cu acest fapt, Lupu s-a bucurat pentru faptul, așa cum a declarat chiar el, că în ultimele săptămîni s-a redus considerabil numărul celor care pledează pentru Uniunea Vamală. În opinia lui, aceasta este o reușită foarte importantă, pe care ei, cei din PDM, au obținut-o deja în această campanie… Încă ceva — chipurile, cetățenii văd în Partidul Democrat o echipă capabilă să le rezolve problemele… În condițiile în care interesul național constă în păstrarea cursului european al țării, realizării reformelor și modernizării țării…

Iată, însă, candidatul PSRM vrea să deturneze țara din acest curs. Și iată de aceea Republica Moldova are nevoie de un președinte proeuropean …Mai puțin contează numele lui și din ce partid face parte… Potrivit lui Lupu, el și Maia Sandu aveau aproape că șanse egale în primul tur, însă, în al doilea tur, Sandu are mai multe șanse să-l devanseze pe Dodon decît Lupu.

Plahotniuc și-a citit discursul la fel de evlavios despre «necesitatea de păstrare a cursului european». Discursul său, însă, a fost cel puțin mai scurt decît al colegului său de alături. Stăpînul Partidului Democrat a informat lumea că formațiunea sa este cea mai reprezentativă și influentă de pe segmentul de centru-dreapta — fapt care este confirmat, chipurile, de toate sondajele de opinie din ultimele luni. Concomitent, el a reamintit și despre polarizarea profundă a țării (pe fundalul căreia, apropo, promovarea ideii de păstrarea a cursului european arată destul de nedemocratic).

În ceea ce privește ieșirea lui Marian Lupu din cursa electorală, Plahotniuc a spus următoarele: Această decizie este rezultatul multiplelor consultări cu oamenii din teritoriu, cu colegii noștri de partid, cu partenerii noștri din țară și, evident, cu partenerii noștri externi. Despre «parteneri» vom ține minte.

* * *

Imediat, la briefingul lui Lupu și Plahotniuc a reacționat, în cadrul unei proprii conferințe de presă, Maia Sandu. Această susținerea din partea «fraților de vector» nu a bucurat-o. Sandu consideră (ca de altfel și mulți alții) că tot ceea ce s-a spus la briefing lucrează în favoarea candidatului Dodon. Iar însăși lauda din partea unor personalități odioase cum este Lupu și Plahotniuc, poate păta orice sfînt. În continuare, sfera mediatică a abundat în asortimente pestrițe de comentarii și declarații cu tot felul de concluzii, pe care le putem împărți în două tipuri.

Primul: cu surpriza lor făcută cu doar trei zile înainte de alegeri, democrații, într-adevăr, o îneacă pe Maia Sandu și-l ridică pe Dodon. (Care, așa cum s-a spus în cadrul briefingului senzațional, «va deturna Moldova din cursul său european». În opinia tehnologilor din PDM, această recunoaștere ar trebui să consolideze brusc electoratul de stînga în jurul liderului socialist. Aici, neclaritatea este legată de alte declarații anterioare ale democraților, care spuneau că, chipurile, președintele este un loc gol, care nu poate face nimic fără majoritate parlamentară și Guvern).

Al doilea: democraților cum le-a fost indiferent așa și le este cine va ocupa fotoliul prezidențial fără pîrghiile de guvernare. Briefingul și discursurile primelor persoane din PDM, mai ales a lui Plahotniuc, au fost adresate unui areal mult mai îndepărtat decît electoratul moldovenesc.

Un activist care preferă fantasmele politice la nivelul caricaturilor, a lansat versiunea potrivit căreia «Obcomul de la Washington l-a solicitat clar pe Plahotniuc la Ambasada SUA și i-a spus: Plahiș, îți arestăm conturile, le mai telefonăm și englezilor pentru ca să te aresteze mai rapid în dosarul Gorbunțov de la Londra, și lui Plahotniuc i s-au răsucit două bile pentru a o promova pe Maia». Cum se spune, bună mișcare…

Cum se întîmplă deseori, nici prima nici a doua variantă nu se contrazic reciproc, iar mai aproape de adevăr este sinteza ambelor variante.

Adică: 1) cine va fi președinte nu are nici o importanță pentru Plahotniuc și democrații lui; 2) cu toate acestea, «oponentul» controlat Dodon este mai preferabil; 3) evident, susținerea anunțată pentru Sandu nu-i va adăuga acesteia puncte, însă, atît de demonstrativă și expresivă fiind, ea trebuie să demonstreze loialitatea absolută a lui Plahotniuc și democrați față de cei care stau în spatele Maiei Sandu și care o susțin.

Iată această complexitate de sarcini a și fost urmărită, din cîte se pare, de showul prezentat, miercuri seara, în fața publicului moldovenesc stupefiat.

* * *

«Departamentul de Stat de la Washington» este un eufemism comod în determinările «celor care stau în spatele Maiei Sandu». De ce pentru ea, nu contează.

Sandu, șmandu, cacadu — era nevoie de o figură din care se putea modela întruchiparea tendința politică a moldovenilor spre valorile occidentale, iar această figură nu trebuia să fie pătată. Or, cel puțin nu pînă pete urechi.

Din cîte se pare, s-a autopromovat și Andrei Năstase, care, recent, a devenit partenerul Maiei Sandu în mariajul cu abrevierea sălbatică PAS & DA. Propunerea lui era acoperită de toate protestele, marșurile și corturile anterioare. Sandu le-a ignorat capricios, însă, într-un final, Washingtonul a preferat-o anume pe ea. (Probabil, Năstase s-a potrivit mai puțin pentru rolul fecioarei războinice. Cine nu știe cum era numită Jeanne d’Arc).

Întrebarea este de ce ar avea nevoie Washingtonul de tot acest vîrtej. Răspuns: pentru că datorită multitudinilor de alianțe și coaliții «proeuropene «, în spatele cărora se ascundeau unele și aceleași fețe, ideea europeană or cea occidentală își pierdea influența în ochii cetățenilor din Moldova. Așa s-a primit că abia de a fost ruptă de Est țara noastră și abia de a fost izbăvită de «comuniștii nesuferiți» , iar aventurierii hoți de la guvernare, cu simptome vădite de canibalism unul față de altul, reduc la zero toate eforturile euroatlantice.

Ultima picătură putea să fie faptul că, toamna trecută, concomitent cu reținerea lui Filat, alianța de guvernare s-a transformat, în esență, în dictatura unui singur om — Vladimir Plahotniuc. Iar cei de la Washington nu se simt confortabil să discute cu dictatorii chiar dacă acești dictatori se numesc a fi democrați.

Cel mai probabil, mecanismul de înlăturare a acestei lacune a fost lansat mai devreme, dect a reușit să înțeleagă dictatorul sus numit. Însă, odată ce a înțeles acest lucru, a purces la măsuri contraatac. În principiu, dacă e să răsfoim cronica PDM și a stăpînului ei din ultimul an, putem include toate ce s-au întîmplat într-o singură ipoteză — despre felul î n care Vladimir Gheorghevici și anturajul său au tot sărit din pantaloni pentru demonstra loialitatea de cristal a lui Plahotniuc față de observatorii occidentali.

Judecînd după conferința de presă de miercuri, pînă acum, n-au reușit. Judecînd după un șir de mulți alți factori, Plahotniuc este condamnat. În locul lui este planificată Maia Sandu.

* * *

Printre altele, ultima șansă de auto-păstrare — nu doar în sens politic, ci în general de auto-păstrare — Plahotniuc ar fi trebuit să examineze crearea unei noi alianțe de guvernare. Și această nouă alianță trebuia să uluiască atît de mult mințile critice pentru ca nici prin cap să nu le treacă ideea despre inutilitatea candidaturii lui Plahotniuc pentru rolul — nu de dictator, pentru că sună incorect din punct de vedere politic, ci de coordonator, poate.