Între trecut și prezent

Cronologia activității Partidului Comuniștilor din Republica Moldova în perioada dintre Congresul VII și Congresul VIII

Patru ani despart congresul de acum al Partidului Comuniștilor, al VIII-lea, de cel precedent. Patru ani marcați de o necontenită luptă, de pierderi și deziluzii, dar și de consolidare a rîndurilor, de reînnoire, de confirmare a trăiniciei principiilor promovate de partid. Să ne amintim prin ce sa manifestat acea perioadă…

 

Anul 2012 — «Concluzie: stat capturat»

 

După alegerile parlamentare din 2010, spre începutul anului 2012, președintele Moldovei așa și n-a fost ales. Țara se află într-o criză profundă. Față de PCRM și adepții lui se aplică măsuri de represiune.

 

- Începînd cu luna ianuarie, PCRM desfășoară în mod regulat acțiuni de proteste în masă în întreaga țară. Proteste au loc în toate orașele și în multe localități sătești. Pe parcursul iernii și în luna martie, în piața din centrul Chișinăului se adună de la 10 pînă la 30 mii de oameni. Sute de localități din țară trimit adresări cu cererea să fie organizate alegeri parlamentare anticipate.

- 7 februarie. La inițiativa Partidului Comuniștilor, la Chișinău a avut loc o întîlnire a președintelui PCRM, Vladimir Voronin, cu ambasadorii statelor străine acreditați în Republica Moldova, precum și cu conducători ai reprezentanțelor unui șir de organizații internaționale. Tematica discuțiilor purtate în cadrul întrevederii a fost criza din țară și uzurparea puterii de către alianța de la guvernare.

- 16 martie. Partidele Alianței, cu ajutorul grupului parlamentar al lui Dodon, îl aleg în funcția de președinte al țării pe Nicolae Timofti.

- În țară se întețesc represiunile împotriva opoziției. Sunt nimicite simbolurile comuniste, inclusiv monumentele și placardele pe care sunt imprimate aceste simboluri. La nivel local — în organele puterii raionale și locale — reprezentanții opoziției sunt concediați, consilierii și primarii din partea opoziției sunt șantajați și mituiți.

- 30 martie. Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA) pronunță o avertizare la adresa postului de televiziune de opoziție NIT.

- 2 aprilie. La Bălți are loc o ședință a grupului de inițiativă, organizat de PCRM, cu scopul de a desfășura un referendum al întregului popor pentru exprimarea unui vot de neîncredere Parlamentului țării. La adunarea generală a alegătorilor care au inițiat referendumul au participat 1355 de oameni din mai mult de 30 de raioane ale Moldovei.

- 5 aprilie. Autoritățile au luat decizia de a retrage licența de emisie a postului de televiziune NIT. În următoarea zi, 6 aprilie, NIT-ului îi este interzisă emisia. În cadrul unei întrevederi cu ambasadorii și reprezentanții structurilor internaționale, Vladimir Voronin a adus la cunoștința acestora situația privind «dosarul NIT».

- 11 aprilie. Grupul de inițiativă a depus la CEC documentele referitoare la organizarea unui referendum cu privire la exprimarea votului de neîncredere față de Parlament.

- 23 aprilie. La Strasbourg, Vladimir Voronin a ținut un discurs la sesiunea APCE, în care a anunțat și faptul uzurpării puterii în Moldova de către alianța de la guvernare, informînd despre modificarea de către autorități a Codului Electoral chiar în ajunul desfășurării alegerilor, precum și despre închiderea unicului la acel moment canal televizat de opoziție — NIT. Tot atunci, Vladimir Voronin a avut la Strasbourg o întrevedere cu Secretarul General al Consiliului Europei, Turbern Jagland, cu președintele APCE, Jean-Claude Mignon, cu comisarul european pentru drepturile omului, Nils Mujnieks, și președintele Comisiei de la Veneția, Gianni Buquicchio.

- 27 aprilie. La Strasbourg, au ținut o conferință de presă Vladimir Voronin și directorul NIT.

- 1 mai. A avut loc al II-lea Congres Civic, la care în centrul Chișinăului s-au adunat mai mult de 30 de mii de participanți.

- La 9 mai, PCRM a organizat un Marș al Victoriei spre Memorialul «Eternitate», la care au participat circa 50 mii de oameni.

- 17 mai. PCRM a desfășurat o acțiune de protest în legătură cu încă un act samavolnic — autoritățile au distrus monumentul lui V.I.Lenin de la Rîșcani.

- 24 mai. A avut loc o vizită a lui Vladimir Voronin la Moscova. Pe parcursul ei, președintele PCRM a avut întrevederi cu Patriarhul Moscovei și al întregii Rusii, Chiril, cu președintele Dumei de Stat a Adunării Federale a Federației Ruse, Serghei Narîșkin, cu președintele Comitetului Central al PCFR, Ghenadi Ziuganov, cu vicepreședintele Guvernului Federației Ruse, Dmitri Rogozin (în total, 8 întîlniri).

- 5 iunie. Vladimir Voronin are o întrevedere cu comisarul Uniunii Europene pentru politica de extindere și vecinătate, Stefan Fule. De asemenea, el a avut întrevederi cu ambasadorii Rusiei și Chinei.

- Ieșirea deputaților Mișin, Babenco și Botnariuc din rîndurile Partidului Comuniștilor din Republica Moldova și ale fracțiunii parlamentare a PCRM a fost comentată de Vladimir Voronin la Congresul VII al partidului: «Acum, Mișin a rămas față în față cu propria lui conștiință. Și în această confruntare, ultima, nu cred să devină învingător. Fiți de acord, e o încercare a vieții dintre cele mai înspăimîntătoare. Un destin de neinvidiat…».

- 9 iunie. Și-a ținut lucrările Congresul VII al PCRM. În cadrul lui a fost adoptată rezoluția «Cu privire la atitudinea PCRM față de procesul de extindere a Uniunii Vamale și constituirea Uniunii Eurasiatice».

- 13 iunie. La cererea fracțiunii PCRM, este convocată ședința plenară a Parlamentului cu agenda «Libertatea de exprimare și funcționarea în Republica Moldova a mijloacelor de informare în masă».

- 15 iunie. Deputații PCRM, în baza scandalului privind atacurile reider asupra băncii comerciale Victoriabank și asupra Băncii de Economii, precum și a companiei ASITO, au cerut demisia prim-vicepreședintelui Parlamentului, V.Plahotniuc.

- 19 iunie. Curtea Constituțională a declarat nelegitimă interpelarea privind rechemarea mandatelor acelor deputați care boicotează activitatea Parlamentului.

- 25 iunie. PCRM condamnă înăsprirea condițiilor de trecere a examenelor pentru titlul de bacalaureat (instalarea camerelor video, percheziții ale liceenilor etc.).

- 28 iunie. Vladimir Voronin a acordat un interviu Agenției ИТАР-ТАСС, în care a vorbit despre avantajele integrării Moldovei în Uniunea Vamală.

- În legătură cu seceta care a cuprins întreaga Moldovă, PCRM cere de la Guvern luarea unor măsuri urgente în scopul salvării sectorului agricol al țării.

- 2 iulie. În ordine legislativă, guvernarea aplică interdicția de a folosi simbolul «Secera și Ciocanul».

- 5 august. La Bălți, PCRM și locuitorii orașului au zădărnicit marșul unioniștilor.

- 22 august. La Chișinău, a avut loc o întrevedere a lui Vladimir Voronin cu cancelarul Germaniei, Angela Merkel.

- 3 septembrie. PCRM cere convocarea unei ședințe extraordinare a Parlamentului cu o singură chestiune pe agendă: organizarea și data desfășurării referendumului cu privire la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Eurasiatică și Uniunea Vamală.

- 6 septembrie. Vladimir Voronin are o întrevedere cu ambasadorul Rusiei în Moldova.

- 10 septembrie. Vladimir Voronin ține o conferință de presă cu tema «Poporul Moldovei pledează pentru aderarea la Uniunea Vamală. PCRM este de partea poporului».

- 14 septembrie. Fracțiunea PCRM cere demisia lui Marian Lupu din funcția de președinte al Parlamentului în baza refuzului acestuia de a convoca ședința Legislativului.

- 9 octombrie. Vladimir Voronin întreprinde o vizită la Strasbourg.

- 8 noiembrie. PCRM vine cu a doua inițiativă privind demisia lui V. Plahotniuc din funcția de prim-vicepreședinte al Parlamentului.

- 12 noiembrie. PCRM organizează conferința «Republica Moldova — stat capturat». În cadrul ei, PCRM a propus un pachet de inițiative axate pe depășirea crizei sistemice din țară. Printre aceste inițiative este vorba și despre modificarea legislației într-o manieră ca un șir de persoane responsabile din structurile de stat și organele de justiție să nu fie numite, ci alese de cetățeni. Conform respectivelor inițiative, elective trebuiau să devină și funcțiile membrilor Consiliului Coordonator al Audiovizualului, ai Curții de Conturi, ai Comisiei Electorale Centrale ș.a.

- 14 decembrie. La Chișinău are loc ședința Comitetului Executiv al UPC-PCUS, în cadrul căreia a fost luată decizia de a crea în baza UPC-PCUS un partid internațional.

 

Anul 2013 — «Alianța e desființată, dar… mai avem o alianță!»

 

- 8 ianuarie. PCRM organizează un miting de protest lîngă edificiul Procuraturii Generale, cerînd demisia Procurorului General, pedepsirea celor care au participat la «vînătoarea domnească» și a persoanelor responsabile care au contribuit la tăinuirea crimei săvîrșite la vînătoare.

- 11–17 ianuarie. În aceste zile, au loc mitinguri de protest organizate de PCRM; PCRM face declarații dure. Fracțiunea parlamentară a comuniștilor propune organului legislativ pentru examinare cererea cu privire la demisia procurorului general V. Zubco și a prim-vicepreședintelui Parlamentului, V. Plahotniuc.

- 24 ianuarie. Vladimir Voronin lansează o scrisoare deschisă adresată premierului V. Filat, în care vorbește despre situația ce s-a creat la Banca de Economii și cere luarea unor măsuri urgente pentru salvarea acestei bănci.

- 13 februarie. Alianța pentru Integrare Europeană de la guvernare se destramă. Deputații din partea PCRM insistă asupra demisiei președintelui Parlamentului, M. Lupu, și a vicepreședintelui Legislativului, V. Plahotniuc.

- 15 februarie. Cu voturile deputaților din partea PCRM și a PLDM, Parlamentul suprimă funcția de prim-vicepreședinte al Legislativului (pînă atunci deținută de V. Plahotniuc).

- 5 martie. Cu voturile deputaților din partea PCRM și PDM, Parlamentul decide demisia guvernului Filat.

- În scopul solicitării alegerilor parlamentare anticipate, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova procedează la organizarea unei serii de mitinguri.

- 19 martie. Deputații din partea PCRM revendică naționalizarea Băncii de Economii în scopul salvării ei.

- 24 аprilie. Vladimir Voronin are o întrevedere cu ambasadorul SUA.

- 25 аprilie. M. Lupu este demisionat din funcția de președinte al Parlamentului.

- 1 mai și 9 мai. Sub egida PCRM, se organizează Marșul Solidarității și Marșul Victoriei, la care participă zeci de mii de cetățeni ai Moldovei.

- Prin emisarii săi, UE aplică presiuni asupra PLDM și PDM, cerîndu-le să nu admită în Moldova alegeri parlamentare anticipate. Ratingul Partidului Comuniști atinge cei mai înalți indici.

- 30 mai. Sub supravegherea UE, este creată încă o alianță liberal-democrată. În funcția de prim-ministru e numit Iurie Leancă.

- 4 iunie. Curtea Constituțională anulează interdicția simbolului «Secera și Ciocanul».

- 6 iulie. Într-un articol publicat în ziarul «Comunistul», Vladimir Voronin vorbește despre necesitatea unei «revoluții de catifea».

- 11 septembrie. PCRM declară mobilizare în scopul demontării regimului guvernant. Încep acțiuni de proteste în masă.

- 12 septembrie. PCRM cere încă o dată să fie atrasă atenția asupra situației de la Banca de Economii și pedepsirea lui V. Filat și a lui Iu. Leancă pe motivul falimentului acestei bănci.

- Partidul Comuniștilor din Republica Moldova prezintă un ultimatum privind demisia Guvernului pînă la 21 noiembrie. Acțiunile de protest continuă. Guvernarea intensifică represiunile aplicate față de activiștii PCRM.

- 22 noiembrie. La Chișinău se întrunesc circa 2000 de consilieri ai organelor locale și reprezentanți ai autorităților locale din partea PCRM, pentru a cere demisia Guvernului. Lîngă edificiul Guvernului și al administrației președintelui țării au loc mitinguri de protest.

- 23 noiembrie. În piața din centrul Chișinăului, se desfășoară un marș antiguvernamental republican de mari proporții și un miting la care participă circa 50 000 de cetățeni.

- 28-29 noiembrie. Pe parcursul mai multor zile, Partidul Comuniștilor organizează la Chișinău o acțiune de protest non-stop cu genericul «Antisummit», întinzînd în fața reprezentanței Uniunii Europene un orășel de corturi. Prin respectiva acțiune, partidul s-a pronunțat împotriva summit-ului de la Vilnius al Parteneriatului Estic, la care în acele zile a fost parafat Acordul de Asociere RM-UE.

- 5 decembrie. Curtea Constituțională ia decizia anticonstituțională privind limba română. PCRM lansează un apel către toți cetățenii țării să se unească sub lozinca «Suntem pentru Moldova!». Concomitent, comuniștii cer să fie demisionat președintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase.

- 11 decembrie. Majoritatea parlamentară antipopulară nu susține inițiativa fracțiunii PCRM privind declararea votului de neîncredere cabinetului de miniștri, prin aceasta menținînd la putere guvernul Leancă.

 

Anul 2014 — «O lovitură neașteptată»

 

-  2 februarie. În Găgăuzia are loc un referendum. Majoritatea locuitorilor din această regiune pledează pentru Uniunea Vamală, pentru statutul prorogat al Găgăuziei, împotriva integrării în UE.

-  PCRM avertizează guvernarea și societatea despre pericolul ratificării Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.

-  1 mai. Partidul Comuniștilor din Republica Moldova organizează un miting la care participă mii de oameni și la care este prezentată platforma electorală a PCRM, întregii societăți moldovenești propunîndu-i-se să ia parte la pregătirea programului partidului pentru alegerile parlamentare.

-  Comuniștii procedează la desfășurarea unui șir de mese rotunde la care este supus discuției programul electoral al partidului.

-  23 mai. Mark Tkaciuk, membru al Comitetului Executiv Politic al CC al PCRM, a renunțat la mandatul său de deputat și a expediat o scrisoare la adresa membrilor Comitetului Executiv Politic.

-  24 mai. PCRM ține o conferință științifico-practică, aceasta avînd tematica Uniunii Vamale.

-  7 iunie. Plenara CC al PCRM i-a scos pe Mark Tkaciuk și pe Grigore Petrenco din componența Comitetului Executiv Politic al Comitetului Central, iar pe Iurie Muntean l-a eliberat din funcția de secretar executiv al CC al PCRM, el rămînînd să fie membru al Comitetului Central. Ulterior, toți acești trei au fost excluși din rîndurile Partidului Comuniștilor din Republica Moldova.

-  12 iunie. A avut loc o întrevedere a lui Vladimir Voronin cu Jose Manuel Barroso, președinte al Comisiei Europene.

-  24 iunie. PCRM face o declarație privind inadmisibilitatea semnării Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană și pericolul pe care-l prezintă acesta pentru țara noastră.

-  24 iunie. Partidul Comuniștilor lansează inițiativa privind demisia lui Nicolae Timofti din funcția de președinte al țării.

-  27 iunie. Moldova semnează Acordul de Asociere cu UE. La 2 iulie, Acordul de Asociere cu UE este ratificat de Parlamentul Moldovei. Fracțiunea PCRM nu participă la votul ratificării.

-  2 iulie. Vladimir Voronin are o întrevedere cu un grup de senatori americani.

-  11 iulie. Vladimir Voronin participă la reuniunea de la Moscova a UPC-PCUS.

-  7 octombrie. Vladimir Voronin are o întrevedere cu șeful misiunii diplomatice a Uniunii Europene în Republica Moldova, Pirkka Tapiola.

-  31 octombrie. Vladimir Voronin are o întrevedere cu ambasadorul SUA.

-  2 noiembrie. Vladimir Voronin participă la Congresul UPC-PCUS ținut la Minsk.

- 14 noiembrie, Vladimir Voronin are încă o întrevedere cu Pirkka Tapiola.

- 30 noiembrie. În Moldova au avut loc alegeri parlamentare. Conform voturilor date de alegători, PCRM obține 21 de mandate în Parlament. Totodată, tuturor le este clar că un număr impunător de voturi nu i-au revenit PCRM inclusiv din cauza admiterii la alegeri a «partidului-clonă» — așa-numiții comuniști reformatori, a căror misiune a fost anume asta: inducîndu-i în eroare pe alegători, să smulgă cît mai multe voturi de la Partidul Comuniștilor.

- 29 decembrie. Deputatul din partea PCRM, Irina Vlah, părăsește fracțiunea PCRM, motivînd că, chipurile, ea nu dorește să participe la votarea componenței Guvernului.

 

Anul 2015 — «Majoritatea parlamentară într-un singur buzunar»

 

-  12 februarie. Deputații din partea PCRM nu au sprijinit candidatura lui Iurie Leancă, propusă la funcția de prim-ministru.

-  18 februarie. Ținînd cont de situația de criză din Moldova, care s-a exprimat inclusiv prin căderea bruscă a cursului leului în raport cu valutele internaționale, deputații din fracțiunea Partidului Comuniștilor au sprijinit candidatura lui Chiril Gaburici la funcția de prim-ministru, cerînd ca în componența cabinetului de miniștri al noului premier să nu fie reprezentanți ai formațiunii unioniste radicale de dreapta — Partidul Liberal.

-  9 aprilie. PCRM face o declarație în legătură cu interzicerea în Ucraina a simbolicii comuniste, a ideologiei și a denumirii formațiunii.

-  9 mai. Partidul Comuniștilor participă la Marșul Victoriei (într-o coloană separată de, chipurile, aflat în opoziție, Partidul Socialiștilor).

-  12 iunie. Premierul Gaburici își prezintă demisia.

-  14 iunie. În țară se desfășoară alegerile locale generale. La Chișinău, PCRM obține circa 5 procente de voturi ale alegătorilor, pe țară — circa 12 procente.

-  30 iulie. Noua așa-numită coaliție proeuropeană de la guvernare confirmă guvernul Valeriu Streleț. Din cauza informației despre furtul din bănci a unui miliard de dolari SUA, în societate se dezlănțuie un scandal.

-  23 septembrie. PCRM cere demisia Procurorului General, a șefilor CEC, CNA și Curții de Conturi.

-  1 octombrie. Vladimir Voronin participă la lucrările APCE la Strasbourg.

-  29 octombrie. Parlamentul demisionează guvernul Streleț, inclusiv cu voturile deputaților din partea PCRM.

-  21 decembrie. Fracțiunea PCRM este părăsită de 14 deputați. Comuniștii îi declară trădători și, concomitent, în scopul consolidării rîndurilor Partidului Comuniștilor, desfășoară în teritoriu o muncă de explicare în masă. Organizațiile teritoriale ale PCRM îi condamnă categoric pe trădătorii cumpărați ca o marfă de la piață de către Partidul Democrat, care a uzurpat Parlamentul. PCRM declară că, din acest moment, organul legislativ și-a pierdut reprezentativitatea și trebuie să fie dizolvat, iar în țară — organizate alegeri parlamentare anticipate.

 

Anul 2016 — «Apărînd Constituția și suveranitatea poporului»

 

-  20 ianuarie. Cu numeroase încălcări ale Regulamentului Parlamentului, cu voturile majorității parlamentare și ale trădătorilor care i s-au alăturat, a fost confirmat guvernul Pavel Filip.

-  19 februarie. Vladimir Voronin a avut o întrevedere cu ambasadorul Rusiei.

-  4 martie. Curtea Constituțională decide revenirea la alegerile directe ale președintelui țării cu participarea întregului popor.

-  5 martie. PCRM face o declarație privind nelegitimitatea respectivei deciziei Curții Constituționale.

-  31 martie. La inițiativa fracțiunii PCRM, Parlamentul adoptă Declarația cu privire la intangibilitatea suveranității, independenței și neutralității Moldovei.

-  18 aprilie. Vladimir Voronin participă la reuniunea APCE la Strasbourg. În cadrul ei, el atrage atenția asupra faptului că, deși Republica Moldova este monitorizată de Consiliul Europei, situația în țara noastră se înrăutățește la toți parametrii economici, sociali și politici și că chiar nici modificările Constituției făcute de partidele de la guvernare nu trec expertiza Comisiei de la Veneția. Ceea ce se întîmplă în Moldova pe drept cuvînt poate fi calificat drept catastrofă, «și această catastrofă este binecuvîntată de reprezentanții controlori ai SUA, de administrația de la Bruxelles și de conducătorii APCE». De asemenea, Vladimir Voronin a adus la cunoștința structurilor europene posibilitatea unei revoluții în Moldova.

-  11 iunie. Plenara CC a decis ca ordinarul congres al PCRM, al VIII-lea, să fie convocat la 19 noiembrie 2016.

-  21 iulie. Deputații din partea PCRM, împreună cu deputații din alte fracțiuni, au prezentat o rezoluție privind moțiunea de cenzură exprimată guvernului Filip.

-  3 septembrie. Plenara CC al PCRM a decis neparticiparea Partidului Comuniștilor la alegerile anticonstituționale ale președintelui țării, fixate pentru 30 octombrie, îndemnîndu-i pe alegători să boicoteze aceste alegeri.

-  6 septembrie. Vladimir Voronin a ținut o conferință de presă la care a anunțat despre neparticiparea PCRM la alegerile prezidențiale anticonstituționale.

-  7 septembrie. A avut loc o întrunire a secretarilor comitetelor raionale ale partidului pentru a se conveni asupra organizării boicotului alegerilor prezidențiale.

-  În septembrie, au fost desfășurate plenare ale comitetelor raionale și municipale ale PCRM cu ordinea de zi privind boicotarea alegerilor. Toate comitetele teritoriale ale partidului au început o campanie de agitație în mijlocul populației, îndemnînd-o să susțină apelul partidului de a boicota alegerile prezidențiale.

-  27 septembrie. Fracțiunea parlamentară a Partidului Comuniștilor, împreună cu alți deputați, semnează rezoluția privind moțiunea de cenzură exprimată guvernului Filip în legătură cu faptul că, în ajun, cabinetul de miniștri a adus la cunoștință intenția de a-și asuma responsabilitatea pentru proiectele de legi prin care restituirea miliardului furat din bănci va fi pusă pe seama contribuabililor.

-  Din 29 septembrie, PCRM și Comsomolul Moldovei procedează la o serie de acțiuni de protest desfășurate în fața edificiului Curții Constituționale cu cererea demisiei președintelui acesteia, Alexandru Tănase.

-  3 octombrie. Majoritatea parlamentară, supusă Partidului Democrat, în mod samavolnic stabilește ora convocării ședinței Parlamentului pentru examinarea rezoluției privind moțiunea de cenzură exprimată Guvernului. Din cauza lipsei de cvorum create artificial, ședința n-a avut loc, iar votarea a fost considerată eșuată. Fracțiunea PCRM a declarat aceste acțiuni nelegitime, destinate doar să mimeze procedura respectivă.

-  5 octombrie. Vladimir Voronin a expediat la adresa CEC o interpelare cu cererea ca din cursa electorală să fie exclus candidatul Mihai Ghimpu, drept motiv servind chemările acestuia la unire, trădarea intereselor statului și ale cetățenilor și încălcarea art. 3 al Constituției Republicii Moldova.

-  13 octombrie. Membrii PCRM, împreună cu Comsomolul, desfășoară o acțiune de protest în fața edificiului Guvernului, revendicînd demisia actualului cabinet de miniștri.

-  18 octombrie. Vladimir Voronin a expediat o scrisoare deschisă cancelarului Germaniei, Angela Merkel, și președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, expunîndu-le rolul lui Iurie Leancă în realizarea schemelor criminale în perioada cînd acesta deținea funcția de prim-ministru.

-  19 octombrie. PCRM și Comsomolul organizează o acțiune de protest la Ministerul Transporturilor, cerînd demisia ministrului Iu. Chirinciuc în baza declarațiilor xenofobe publice ale acestuia. Concomitent, PCRM a expediat o interpelare la Procuratura Generală cu cererea de a-i fi intentat lui Iu. Chirinciuc un proces penal.

-  24 octombrie. Frac-țiunea parlamentară a PCRM a inițiat procedura moțiunii de cenzură față de ministrul Iu. Chirinciuc.

-  27 octombrie. Comu-niștii și comsomoliștii au desfășurat o acțiune de protest în fața edificiului Procuraturii Generale cu cererea ca Iu. Chirinciuc să fie tras la răspundere pentru ațîțarea învrăjbirii interetnice.

-  28 octombrie. PCRM s-a adresat către alegători cu îndemnul să nu participe la alegerile anticonstituționale.

-  30 octombrie. La alegerile prezidențiale, prezența a fost mai mică de 50%. Boicotul a fost sprijinit de majoritatea alegătorilor moldoveni.

-  14 noiembrie. Comitetul Central al PCRM a lansat o declarație în care se subliniază că «Partidul Comuniștilor din Republica Moldova, apărînd în mod consecvent Constituția și suveranitatea poporului moldovenesc, consideră lipsite de legitimitate atît alegerile care au avut loc, cît și rezultatul lor. Revenirea țării pe calea dezvoltării democratice, restabilirea suveranității poporului moldovenesc pot fi asigurate doar în cazul în care, în baza inviolabilității Constituției Republicii Moldova, vor fi organizate alegeri parlamentare anticipate.скачать dle 10.6фильмы бесплатно