Perspectivă fără perspectivă
РУС. MOLD.
» » Perspectivă fără perspectivă

Perspectivă fără perspectivă

3-12-2016, 09:07
Viziuni: 338
  
Versiunea de tipar   
Perspectivă  fără perspectivăPe 27 noiembrie a fost marcată Ziua lucrătorului din agricultură și industriei prelucrătoare. Să spunem «a fost sărbătorită» — nu ni se întoarce limba, avînd în vedere realitățile noastre

Agricultorii din toate regiunile Moldovei au probleme comune și foarte multe. De ziua lor profesională, ei, în mare parte, au trasat totalurile preliminare ale anului agricol, de asemenea, au discutat despre ceea ce trebuie de făcut pentru a scoate domeniul la un nivel destoinic. Ei știu cum, doar că nimeni nu se consultă cu ei în această privință.

 

Felicitînd angajații din agricultură și industrie prelucrătoare, prim-ministrul a subliniat că agricultura reprezintă domeniul de bază în consolidarea economiei țării, iar Guvernul, chipurile, va acorda, în continuare, susținerea necesară pentru modernizarea sectorului.

 

Agricultorii, însă, s-au obișnuit cu promisiuni, nu te ții sătul cu ele. Oamenii nu solicită statului atît bani cît adoptarea legilor și planurilor raționale care ar susține agricultura și sectorul industriei prelucrătoare.

 

Viață în datorii

 

 

SRL «Prietenie-Agro» din raionul Soroca, prelucrează circa 3 mii de ha de teren și consolidează parcelele a trei sate învecinate — Vărăncău, Slobozia-Vărăncău și Slobozia-Cremene. Gospodăria are mai multe profiluri de activitate. În acest an, din cauza grindinei, întreprinderea a suportat pierderi în valoare de circa 5 milioane de lei. În legătură cu acest fapt, conducerea raională a întocmit acte. Cu asta, la drept vorbind, s-a și încheiat totul. Grindina a afectat aproape tot nordul Moldovei, au suferit multe gospodării, dar acestea nu sunt decît problemele producătorilor agricoli.

 

În acest an, din cauza grindinei, de pe 26 de ha au fost colectate doar 198 de tone de legume. Roada a fost record de mică, de cinci ori mai mică ca de obicei. Evident, acest lucru a influențat și salariul angajaților în brigada de creștere a legumelor.

 

Majoritatea roșiilor au fost date pentru producerea sucului. Din cauza grindinei și vîntului puternic, a avut de suferit și floarea soarelui. În schimb, s-a strîns o roadă bună din primul grup de cereale — 54 chintale la ha.

 

— Dacă e să luăm în calcul toate cheltuielile pentru creșterea cerealelor, atunci prețul grîului ar trebui să fie de cel puțin 3 lei — consideră conductorul SRL «Prietenie-Agro», Alexei Florea. — În acest an am primit o roadă bună a sfeclei de zahăr. De pe 260 de ha am strîns o roadă de 14 mii de tone. Grație acestei culturi, ne reușește să acoperim unele găuri. Noi încă nu am calculat toate veniturile și cheltuielile, iar noi mai avem încă multe datorii, însă, cel mai probabil, vom ieși la zero și asta ar fi foarte bine.

 

Dacă e să vorbim despre problemele în sectorul agricol, printre primele aș numi problema legată de irigare. Ar mai fi corect dacă subvenționarea s-ar aloca pentru fiecare ha de pămînt prelucrat. În afară de aceasta, noi avem impozite exagerat de mari. Spre exemplu, impozitul și remunerarea muncii la creșterea legumelor ajung la 40 %, dar dacă a fost grindină, iar roadă nu și s-au înregistrat prețuri mici la realizare, ar fi fost corect de a reduce cota de impozitare.

 

Pe noi ne-a salvat mult irigarea, noi apă avem, însă nu avem bani pentru procurarea sistemelor de irigație necesare. Dacă nu am fi pierdut 5 milioane, am fi procurat tehnică, iar acum, plus la toate, trebuie să mai achiziționăm îngrășăminte, chimicale și semințe, prețurile cărora s-au majorat de cîteva ori. Acum, ne gîndim de unde să luăm bani, probabil că va trebui să accesăm credite. Uzina de zahăr ne oferă credit tehnic, însă, doar în baza sfeclei de zahăr. La bancă, pentru cheltuielile curente, nu există credite cu un procent mai mic de 11 la sută. Așa trăim și activăm numai cu datorii, — concluzionează Alexei Florea.

 

Laturile diferite ale stihiei

 

Unicul colhoz din Moldova — «Pobeda» este mîndria satului Copceac din raionul Ceadîr-Lunga. Agricultorii și-au marcat ziua profesională în atmosfera unui colectiv mare și prietenos, în clădirea în care se desfășoară mai multe manifestații sătești. Oamenii care muncesc pămîntul sunt demni de sărbătoare.

 

Pentru gospodăria din sudul Moldovei, acest an a fost unul destul de satisfăcător. S-au făcut poama și piersicii. În colhozul «Pobeda» s-a cules circa 60 de chintale de poamă la ha.

 

— În acest an, noi am reușit să compensăm ceea ce nu am reușit să strîngem din cauza vremii proaste în ultimii doi ani, — relatează președintele colhozului «Pobeda» Nicolae Dragan. — pentru că am păstrat proprietatea în forma colhozului, deja de cîțiva ani, statul nu ne mai oferă nici un fel de subvenții. Noi nu am primit circa 7-8 milioane și nici nu mai contăm, deja, pe acești bani. Cu toate acestea, noi anual achităm impozite în sumă de circa 7-8 milioane de lei. În aces an am cumpărat, din nou, tehnică, am depus cerere la Ministerul Agriculturii, ni s-a promis că vor oferi compensații pentru această achiziție — este vorba despre circa 600 mii de lei. Vom aștepta.

 

Dacă e să vorbim despre agricultură la general, eu consider că trebuie introdus un impozit unic, iar toți producătorii agricoli să activeze în condiții egale. Pentru terenuri arabile o sumă, pentru vii — alta, în schimb, pămîntul ar lucra. Evident, în sistemul fiscal ar trebui să se ia în calcul riscurile legate de lipsa roadei. Iar acum roada poate fi asigurată, însă, pentru fiecare risc separat trebuie să se achite. Dacă e să asigurăm roada viitoare de grindină, secetă, înghețuri, stricăciune ș.a.m.d., va trebui să le dăm jumătate din producția colectată. Nimeni nu poate să știe din timp, de unde ne va lovi stihia.

 

A doua problemă care-i îngrijorează pe toți agricultorii — combustibilul. Consider că prețurile produselor petroliere, destinate pentru prelucrarea pămîntului, trebuie să fie mai mici. Avem probleme mari legate de achiziționarea pesticidelor, îngrășămintelor, erbicidelor și semințelor care ajung pe piața moldovenească prin intermediari la prețuri sporite. Consider că controlul asupra comercializării acestora trebuie să revină statului, — a subliniat Nicolae Dragan.
 
Natalia Ustiugova
 
скачать dle 10.6фильмы бесплатно
Рейтинг статьи: