Potrivit datelor
Biroului Naţional de Statistică, în
comparaţie cu anul 2015, producţia
globală a produselor agricole în Moldova s-a redus aproximativ cu 14 la sută.
Producătorii agricoli consideră însă că respectiva cifră este diminuată în mod
considerabil.
Cele mai mari pagube le-au avut producătorii de rapiţă. Scăderea nivelului
de producere a acestei culturi a alcătuit mai mult de 76%. Cu mai mult de 60%
s-a redus cultivarea sfeclei de zahăr. A soii – ci 56%. În mod esenţial a
scăzut producţia de culturi cerealiere şi păstăioase, de legume, de
floarea-soarelui.
Ca
principală cauză a reducerii volumelor de producţie vegetală, specialiştii
indică scăderea recoltei medii a majorităţii culturilor agricole, care au avut
de suferit în urma secetei. Dar unii economişti şi experţi în sectorul agrar
afirmă că vina pentru respectiva situaţie o poartă nu doar seceta. Dacă în
agricultură ar fi aplicate anumite mijloace de protecţie, pierderile ar putea
fi micşorate, consideră ei. Dar pentru asta agricultorii trebuie să fie ajutaţi
de stat, acesta alocînd sectorului agrar dotaţii în mărimea necesară. Ceea ce
la noi nu se face.
O creştere
nesemnificativă în sfera producţiei vegetale se înregistrează în producerea
fructelor, nucilor, pomuşoarelor şi a strugurilor de masă. Cu 2,2% a crescut
nivelul producţiei animaliere, deşi producerea ouălor s-a micşorat cu 8,1%, a
laptelui – cu 1,4%.
Gospodăriile casnice au
produs 47% de producţie agricolă, 16% le revin gospodăriilor ţărăneşti, iar
cota întreprinderilor agricole alcătuieşte doar 37% din volumul global.
Greutatea specifică înaltă a gospodăriilor casnice în volumul total al
producţiei agricole este condiţionat de cota mare a producţiei animaliere în
aceste gospodării, aceasta alcătuind 72% din volumul total.
скачать dle 10.6фильмы бесплатно